CEREREA PROCURORILOR DNA, O BAGATELĂ PENTRU SENATORII PUTERII Coaliţia PSD-ALDE amână cazul Tăriceanu

Ridicarea imunităţii parlamentare a preşedintelui Senatului, Călin Popes-cu-Tăriceanu, pare a fi o problemă de care aleşii puterii din Camera superioa-ră a Parlamentului nu sunt interesaţi. Cel puţin aşa reiese din modul în care aceştia s-au comportat, ieri, la şedinţa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat.

Deşi solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) se află pe rolul acestei comisii din 7 noiembrie 2018, până acum cei şapte senatori ai coaliţiei majoritare PSD-ALDE (din totalul de 11 membri cât are comisia) au găsit nenumărate motive de a amâna luarea unei decizii cu privire la avizul pe care trebuie să îl dea în cazul Tăriceanu. Dacă la sfârşitul anului trecut, lucrările comisiei au fost amânate pentru ca preşedintele Senatului să îşi exprime punctul de vedere şi pentru ca senatorii să citească dosarul întocmit de procurorii DNA la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu, în februarie 2019 primul motiv al amânării l-a constituit tot citirea dosarului de către senatori - pe motivul votării în cunoştinţă de cauză, motiv care s-a repetat şi în 11 martie, când luarea unei decizii în acest caz a fost amânată pentru 2 aprilie.

Numai că, ieri, cei şapte senatori ai coaliţiei PSD-ALDE, ce alcătuiesc majoritatea acestei comisii juridice, au găsit un nou tertip de amânare a luării unei decizii în cazul Tăriceanu: neasigurarea cvorumului.

Şedinţa Comisiei juridice a fost întreruptă, după ce senatorul USR Edward Dircă a semnalat faptul că mai mulţi membri au părăsit sala, nemaifiind cvorum pentru dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi, printre care şi solicitarea DNA, prin Parchetul General, de ridicare a imunităţii parlamentare a preşedintelui forului legis-lativ, Călin Popescu-Tăriceanu.

Cei şapte membri ai coaliţiei PSD-ALDE din această comisie sunt: Robert Cazanciuc, Adrian Diaconu, Dorin Bădulescu, Tit-Liviu Brăiloiu, Ion Ganea, Şerban Nicolae şi Pavel Marian.

Comisia juridică urma să dea un raport în cazul Tăriceanu, urmând ca acesta să fie prezentat în şedinţa de miercuri a Senatului.

Atitudinea senatorilor PSD arată încă o dată că liderii social-democraţi una spun şi altceva fac. Afirmăm acest lucru deoarece, în 11 martie 2018, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea referitor la amânarea, pentru 2 aprilie, luării unei decizii în privinţa ridicării imunităţii lui Călin Popes-cu-Tăriceanu: "Până la sfârşitul lunii martie ar trebui să se voteze. O să le spun colegilor părerea mea". Dragnea a mai declarat cu acel prilej că nu le va indica senatorilor social-democraţi cum să voteze, pentru că sunt "suficient de maturi". După cum se poate observa, senatorii social-democraţi au fost, ieri, "suficient de maturi" şi au boicotat şedinţa comisiei juridice prin neasigurarea cvorumului necesar luării unei decizii.

Solicitarea DNA a fost trimisă Senatului în 7 noiembrie 2018. Procurorii DNA susţin că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la firma austriacă Fujitsu Siemens Computers GesmbH. Banii ar fi fost viraţi, prin filiala din Bucureşti a societăţii austriece, condusă de Gheorghe Florică.

DNA susţine că banii respectivi au fost daţi pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală de către firma care avea contracte importante cu statul român. În campania electorală din anul 2008, unul dintre consilierii premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost George Eli Birnbaum, care ulterior, la alegerile din Ungaria din anii 2010 şi 2014 a lucrat pentru FIDESZ şi pentru premierul maghiar Viktor Orban.

Dosarul în care este învinuit Tăricea-nu s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece. Conform acestora, Călin Popescu-Tăriceanu ar fi primit banii de la companie, pentru încheierea mai multor acte adiţionale, iar suma a fost transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

În schimbul sumei respective, procurorii afirmă că fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu ar fi aprobat acordurile 2 şi 3 la contractul privind plata licenţelor Microsoft, prin HG 462/2008 şi HG 1193/2008, stabilind ca în primul trimestru al anului 2009, viitorul Guvern să plătească, în conturile firmei austriece, 31.144.865,64 dolari.

Comisia juridică trebuie să formuleze un punct de vedere care va fi trans-mis plenului Senatului, pentru încuviinţarea sau respingerea solicitării DNA de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Călin Popescu-Tăriceanu şi începerea urmăririi penale.