CEROPE: SECTORUL IMM PERFORMEAZĂ SUBOPTIMAL, LA NOI Pârvan: IMM reprezintă osatura oricărei economii

• Ovidiu Nicolescu: IMM au în proprietate mai puţin de un sfert din avuţia naţională şi generează aproape două treimi din veniturile la bugetul statului şi din locurile de muncă

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă osatura oricărei economii, indiferent de situaţie, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care ne-a spus că, în toate ţările, IMM reprezintă 99% din societăţile comerciale, în timp ce microîntreprinderile ocupă 90% din totalul companiilor.

"Trebuie să facem foarte mult pentru cultura antreprenorială. Multe IMM nu rezistă pentru că nu avem întreprinderi mari care să le susţină", ne-a declarat domnul Pârvan.

Domnia sa ne-a spus, citând un studiu OECD, că 30% din populaţie este interesată să înceapă o afacere, însă doar 10% face acest lucru. După trei ani de funcţionare, doar 2% din întreprinderile deschise înregistrează creşteri, 3% supravieţuiesc, în timp ce restul de 5% intră în faliment. Cristian Pârvan consideră că acesta este un proces natural, în cadrul căruia oamenii încearcă să-şi deschidă o afacere, care are succes sau nu.

Potrivit unui studiu realizat de CEROPE şi citat de Agerpres, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii performează suboptimal, în ţara noas­tră, întrucât se confruntă cu patru mari probleme: de masă critică, de dimensiune, de structură sectorială şi de rezilienţă, potrivit studiului.

"Problema de masă critică este direct observabilă statistic, întrucât densitatea IMM la o mie de locuitori în România este mult sub media europeană. Mai mult, dacă folosim analiza în plan regional şi izolăm zona Bucureşti-Ilfov ca fiind un caz particular de concentrare, datele la nivelul celorlalte regiuni oferă o imagine şi mai pesimistă. În termeni simpli, dacă nu există suficient de multe firme, nici contribuţia acestora la Valoarea Adăugată Brută/Produsul Intern Brut nu poate să fie nemaipomenită", se arată în document.

Conform acestuia, problema de dimensiune reiese din radiografia sectorului, întrucât se remarcă ponderea mai mare decât la nivel european a firmelor de mici şi foarte mici dimensiuni, majoritatea în supravieţuire, fără mari ambiţii de creştere sau sofisticare managerială.

"Această zonă volatilă de firme este responsabilă în parte şi pentru contribuţia redusă la creşterea întregului sector. Problema de rezilienţă se vede din amplitudinea reacţiei IMM la criză, precum şi din rata scăzută de supravieţuire a firmelor nou-create", potrivit CEROPE.

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), nu este de acord cu studiul CEROPE, care, potrivit domniei sale, "abordează fragmentar problematica IMM": "IMM au în proprietate mai puţin de un sfert din avuţia naţională şi generează aproape două treimi din veniturile la bugetul statului şi din locurile de muncă, în comparaţie cu firmele mari, careau jumătate din avuţia naţională şi generează mult mai puţin. În concluzie, IMM reprezintă un sector care valorifică resursele pe care le consumă".

Domnul Nicolescu subliniază şi faptul că "CEROPE face abstracţie de segmentul social", arătând că nivelul şomajului ar fi fost semnificativ mai ridicat dacă nu erau întreprinderile mici şi mijlocii, care au creat multe locuri de muncă.

Cercetarea CEROPE arată că, la noi, contribuţia cheie a întreprinderilor mici şi mijlocii la ocuparea forţei de muncă şi mai ales la creşterea economică nu poate fi realizată în lipsa unui ecosistem favorabil.

"Prin urmare, degeaba am avea o politică genială de încurajare doar a sectorului IMM, dacă nu dezvoltă întreg ecosistemul antreprenorial, cu tot cu subecosistemele sectoriale (...) şi regionale (...). Prin caracteristicile lor, IMM-urile oferă în economie avantaje pe care firmele mari nu le oferă (adică spin-off, start-up, capital social, costuri de intrare şi ieşire mai mici, riscuri mai mici de eşec etc.), care, însă, nu ţin de ocupare sau creştere neapărat, ci de posibilităţile de consolidare a avantajelor în competiţie pentru o regiune sau o ţară", precizează documentul, adăugând: "Dintre cele peste 700.000 de locuri de muncă create în perioada de boom, peste jumătate, 375.000, au reprezentat pierdere netă cauzată de recesiune. Firmele cu creştere rapidă sunt responsabile în proporţie de 56% de pierderea netă de locuri de muncă între 2008 şi 2010, iar IMM cu creştere rapidă de 17%. Totuşi, există o diferenţiere în cadrul segmentului angajatorilor cu creştere rapidă pe care datele agregate nu reuşesc să o surprindă".

Per ansamblu, potrivit CEROPE, firmele cu creştere rapidă, deşi minoritare, exercită cea mai semnificativă influenţă asupra pieţei muncii.