Cetatea Rupea se redeschide după ce a fost modernizată cu 26 de milioane de lei

Cetatea Rupea, aflată acum într-un proces de reabilitare, ar putea fi redeschisă la jumătatea lunii iunie, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu. Lucrările de reabilitare şi de punere în valoare ale obiectivului istoric au fost realizate din fonduri europene, printr-o investiţie de aproximativ 26 de milioane de lei. Pentru ca cetatea să poată reintra în circuitul turistic, Consiliul Judeţean şi Primăria Rupea au asigurat cofinanţarea de 2% a proiectului şi costurile legate de amenajarea căilor de acces spre cetate.

Potrivit primarului localităţii Rupea, Flavius Dumitrescu, cetatea va fi înscrisă în circuitul turistic. "Cetatea este închisă de zeci de ani. Era o ruină. Acum doi ani au început lucrările de reabilitare după ce am primit fonduri europene. Primăria Rupea şi Consiliul Judeţean Braşov au contribuit împreună cu circa 6 milioane lei, iar restul de până la 25 de milioane lei sunt fonduri europene", a declarat primarul localităţii Rupea.

Lucrările au constat în reabilitarea completă a cetăţii, construirea căilor de acces şi a instalaţiilor de apă, electricitate şi a iluminatului public şi ambiental. De asemenea, au fost amenajate o parcare cu 100 de locuri pentru autoturisme şi zece pentru autocare şi un centru de informare turistică.

Promovarea cetăţii va începe înainte de finalizarea lucrărilor, în 1 iunie, cu o serbare câmpenească intitulată "Rupea-m gura târgului", când vor avea loc şi o expoziţie de animale şi păsări, prezentări de cai şi plimbări cu trăsurile. După deschiderea cetăţii, în timpul verii va fi organizat şi un festival dedicat compozitorului Wilhelm Georg Berger, născut la Rupea în 1929.

Costurile promovării oraşului, care se ridică la peste 40.000 de lei, sunt suportate tot din fonduri europene, potrivit primarului.

Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, a fost construită şi extinsă în secolele XIV - XVII, ca refugiu pentru satele din împrejurimi. Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de aşezări omeneşti datând din paleotic şi neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324, când saşii răsculaţi împotriva regelui Carol Robert al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetăţii, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicată: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menţionează cetatea ca fiind un important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificaţie, dar şi ca refugiu pentru populaţia care locuia pe dealurile şi valea din împrejurimi, aşezarea acesteia fiind strategică: la îmbinarea drumurilor care făceau legătura între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească prin pasurile sud-estice.