CFA ROMÂNIA: Deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2021 este de 6,8%

Cea mai mare parte a participanţilor la sondajul realizat de CFA România (64,3%) anticipează că impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale va dura până în trimestrul IV al anului 2022, iar evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2021 va fi de plus 6,9%, în timp ce deficitul bugetului de stat este estimat la 6,8% şi datoria publică ca procent din PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la -aproximativ 51,8%, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

"În contextul creşterii substanţiale a ratei inflaţiei, anticipaţiile inflaţioniste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat. În concordanţă cu aceste evoluţii, au crescut şi anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă de piaţa monetară, acestea indicând anticipaţii de majorare a ratei de dobândă de politică monetară de cel puţin încă două ori în următoarele 12 luni, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

''Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a rămas constant, la valoarea de 57,2 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 25,1 puncte). Aceasta situaţie s-a datorat evoluţiei divergente a celor două componente ale indicatorului. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a crescut la o valoare medie de 5,43%", se precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 86% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9986, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0329 lei pentru un euro. De asemenea, cea mai mică valoare estimată a cursului euro/leu pentru un orizont de 12 luni este 4,9400.

Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, iar rezultatele pentru luna octombrie 2021 relevă că, în contextul atenţiei sporite a autorităţilor europene cu privire la protecţia mediului înconjurător, atenţie concretizată în reglementări cu privire la luarea în considerare a factorilor ESG (factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă) de către instituţiile financiare, au fost introduse în sondaj întrebări cu privire la conştientizarea de către instituţiile financiare a acestor reglementări, pregătirea instituţiilor financiare pentru asigurarea respectării noilor reglementări, precum şi suportul oferit clienţilor pentru asigurarea respectării lor.

Conform răspunsurilor participanţilor, principalele impedimente în implementarea factorilor ESG sunt insuficienţa informaţiilor şi lipsa expertizei în acest domeniu.