China. Evoluţii şi recorduri discontinue (III)

• De ce iau oamenii mită

O echipă de neurologi din China a ajuns la concluzia că o parte a emisferei cerebrale stângi, şi anume girusul frontal inferior, are un rol-cheie în înclinaţia omului respectiv către acte de corupţie(1). Persoanele al căror creier are o activitate mai intensă în acea zonă sunt mai predispuse la acceptarea mitei sau la deturnarea de fonduri. Descoperirea cercetătorilor chinezi de la prestigioasa Academie de Ştiinţe Sociale din Beijing, prezentată în publicaţia "Frontiers in Behavioural Neuroscience", ar putea deschide calea pentru găsirea unor tratamente medicale pentru corupţie.

În cadrul studiului, cercetătorii chinezi au controlat prin rezonanţă magnetică nucleară activitatea cerebrală a 28 de voluntari, în timp ce aceştia erau "ademeniţi" cu bani. Concret, fiecărui voluntar i se dădea, în mod separat, o sumă de bani (care varia de la un individ la altul) şi i se oferea posibilitatea de a păstra o parte sau de a o refuza în întregime. Când li se făcea oferta, s-a observat că tuturor voluntarilor li se activau arii din creier care au legătură cu bunăstarea - în emisfera dreaptă, partea frontală, însă doar la cei care acceptau mita se activa "girusul frontal inferior" stâng. În plus, cu cât acceptau mai mulţi bani, cu atât era mai mare activitatea din zona respectivă, situată în apropierea tâmplei. Potrivit neurologului Li Shu, coordonator al studiului, constatarea poate da o nouă explicaţie îndeplinirii faptelor de corupţie. Analiza ar trebui să continue având ca subiecţi politicieni corupţi, este de părere un expert de la Universitatea din Beijing, Ge Jianqiao, dar dacă nu va exista o autorizare în acest sens, venită de la cel mai înalt nivel politic, "niciun institut de cercetări nu va avea curajul să dezvolte un asemenea proiect".

Lupta contra corupţiei este una dintre priorităţile preşedintelui chinez Xi Jinping. În perioada de când ocupă această funcţie, a crescut considerabil numărul anchetelor şi al condamnărilor pentru fapte de corupţie. Chiar şi un înalt resonsabil politic, Xu Caihou, fost vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale, a fost exclus din Partidul Comunist Chinez, fiind anchetat pentru acte de corupţie.

• Yuanul întrece yenul

În august 2015, yuanul, moneda naţională a Chinei, a devansat yenul japonez în topul celor mai utilizate monede la nivel mondial pentru prima dată. Potrivit furnizorului de plăţi internaţionale Swift, yuanul ocupa poziţia a 12-a în acest clasament în 2013, iar, în 2015, moneda chinezească se situa pe locul patru, după dolarul american, euro şi lira sterlină.

Avansul yuanului a survenit şi ca urmare a devalorizării monedei chinezeşti de către Banca Centrală a ţării, măsură care a generat volatilitate în economia Chinei. În august 2015, yuanul a fost utilizat în 2,8% din plăţile globale, în creştere faţă de numai 0,84% în august 2012.

Yuanul este însă destul de mult în urma celor mai importante trei monede la nivel mondial. Astfel, dolarul american a fost utilizat în 44,8% din plăţile la nivel mondial, euro în 27,2%, iar lira sterlină în 8,5%. Numărul tranzacţiilor valutare în care a fost implicat yuanul a depăşit 1 milion/luna pentru prima dată în august 2015, avansând cu 20% faţă de luna anterioară şi cu un procent de 50% faţă de august 2014. Oficialii chinezi încearcă să sporească rolul yuanului la nivel mondial.

• Cumpărarea Germaniei pe bucăţi

Compania chineză de stat Beijing Enterprises Holding a acceptat, anul trecut, să plătească 1,438 miliarde de euro (1,608 miliarde de dolari) pentru preluarea firmei germane EEW Energy from Waste, cea mai mare companie din Germania care produce energie din deşeuri, deţinută de grupul suedez de private equity EQT. În fiecare an, cele 18 fabrici ale EEW transformă în energie până la 4,7 milioane de tone de deşeuri.

În 2012, firma de construcţii din China - Sany Heavy Industry - a achiziţionat producătorul de pompe de beton concrete Putzmeister Holding GmbH, cu 698 de milioane de dolari.

Tot anul trecut, un grup de investitori chinezi a cum-părat unul dintre cei mai mari furnizori de utilaje din Germania, KraussMaffei, în schimbul a 925 milioane de euro. Printre investitori se numără firma chineză de stat China National Chemical Corp (ChemChina), respectiv firmele de investiţii AGIC Capital şi Guoxin International.

KraussMaffei, care produce utilaje pentru procesarea materialelor plastice şi cauciucului, era deţinută de firma canadiană Onex Group. "KraussMaffei Group prezintă un potenţial semnificativ de creştere, în special pe importanta piaţă chineză", a declarat Ren Jianxin, preşedinte al ChemChina, care mai adăugat: "Vom păstra actualul management şi angajaţii, cât şi actuala structură a corporaţiei".

Tranzacţia a fost prima realizată de AGIC Capital, un nou fond de private equity, creat de Henry Cai, fost bancher în cadrul Deutsche Bank Group. Fondul cumpără businessuri în ţări de limbă germană cu scopul de a le creşte operaţiunile în China prin intermediul unor parteneriate cu firme industriale chineze. Potrivit datelor firmei de consultanţă Dealogic, 2015 a fost un an record pentru investiţiile străine realizate de companiile chineze, fiind încheiate şi aplicate un număr de 136 de astfel de tranzacţii, în valoare totală de 31,3 miliarde dolari.

Pentru ChemChina, tranzacţia a venit după achiziţionarea, în 2015, a producătorului italian de anvelope Pirelli SpA - 7,1 miliarde de euro -, iar anul trecut a ajuns la un acord pentru preluarea grupului elveţian Syngenta, cel mai mare jucător din piaţa produselor chimice pentru agricultură. Acordul dintre compania de stat chineză şi conducerea Syngenta evaluează întreg pachetul de acţiuni al grupului elveţian la 43 miliarde de dolari.

• Soarele artificial

Oamenii de ştiinţă chinezi din Hefei, capitala provinciei Anhui, au realizat un dispozitiv de producere a energiei ce permite, potrivit informaţiilor din presă, o nouă viziune legată de transformarea a acesteia în resurse stabile şi controlabile: dispozitivul funcţionează pe bază de fuziune termonucleară şi a fost denumit «Superconductor avansat experimental Tokamak» (EAST). Supranumit "Soarele artificial", acesta a generat, la finalul lunii ianuarie 2016, o descărcare de plasmă cu o durată de 102 secunde, la o temperatură interioară a electronilor mai mare de 50 de milioane de grade.

Experimentul reprezintă cea mai lungă durată în descărcare a plasmei înregistrată într-un dispozitiv de fuziune Tokamak, dintre cele existente la nivel global. Sub supravegherea cercetătorilor chinezi de la Institutul de fizică a plasmei din cadrul Academiei de Ştiinţe din China, aflat în oraşul Hefei, procesul din mecanismul de fuziune EAST a oferit noi date pentru realizarea obiectivului ştiinţific de a descărca plasmă sub manipularea unui impuls cu durata de 1.000 de secunde, la o temperatură interioară a electronilor mai mare de 100 de milioane de grade.

• Înrăutăţirea perspectivei ratingului

La începutul lunii martie 2016, agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service a înrăutăţit perspectiva ratingului aferent datoriei guvernamentale a Chinei, de la "stabilă" la "negativă", citând incertitudinile privind capacitatea autorităţilor de a implementa reforme economice, majorarea datoriei şi scăderea rezervelor. "Fără reforme credibile şi eficiente, creşterea economiei chineze va încetini într-un ritm mult mai accentuat deoarece povara datoriei ridicate afectează investiţiile, iar evoluţiile demografice sunt nefavorabile. Datoria guvernamentală va creşte mai accentuat decât ne aşteptăm în prezent", se arată în raportul Moody's, publicat pe 2 martie 2016.

Înrăutăţirea perspectivei ratingului a fost determinată de aşteptările privind continuarea diminuării solidităţii fiscale a Chinei şi declinul rezervelor valutare, care au scăzut cu 762 miliarde de dolari. De asemenea, avertiza agenţia, există riscul subminării credibilităţii autorităţilor din cauza implementării incomplete sau a schimbării direcţiei reformelor. "Intervenţiile din 2015, de pe pieţele valutare şi financiare, au sugerat că asigurarea stabilităţii financiare şi economice este un obiectiv important, dar există incertitudini considerabile privind priorităţile politice", conform Moody's.

Totuşi, Moody's a menţinut ratingul "Aa3" atribuit Chinei, apreciind că nivelul semnificativ al rezervelor ţării oferă timp pentru implementarea reformelor şi rezolvarea graduală a dezechilibrelor economice. Dar agenţia a avertizat că ar putea retrograda calificativul Chinei dacă va constata o încetinire a reformelor necesare pentru a sprijini o creştere sustenabilă şi pentru a proteja situaţia financiară a ţării.

• Primul avion de linie

În decembrie 2015, compania aeriană Chengdu Airlines a lansat ARJ 21 (Advanced Regional Jet 21), primul avion de linie produs în ţară, cu zece ani mai târziu decât a fost planificat. ARJ 21 este avionul mult aşteptat, produs de Commercial Aircraft Corp. of China (COMAC) pentru Chengdu Airlines şi are o capacitate de 78-90 de locuri. Cu acest avion, pasagerii pot fi transportaţi pe o distanţă de circa 2.200 de km.

COMAC a primit peste 300 de cereri de la 19 companii aeriene, inclusiv 3 cereri din Republica Congo, alegând să producă avionul exclusiv pentru compania aeriană chineză low-cost Chengdu Airlines. Prin lansarea acestui model de aeronavă, producătorii chinezi se situează alături de mari producători, precum Boeing sau Airbus.

ARJ 21 concurează cu alte două modele asemănătoare de aeronave din Brazilia şi Canada. Aeronava a zburat pentru prima dată la sfârşitul lunii februarie 2016.

• Reducerea numărului companiilor de stat

China deţinea, în 2015, 112 conglomerate de stat, inclusiv 277 firme publice listate la bursele din Shanghai sau Shenzhen, cu o capitalizare de piaţă de peste 10.000 miliarde de yuani. Consolidarea economiei chineze a demarat în 2015, în sectoarele de stat, în special pentru industriile competitive. China a anunţat că reduce numărul marilor companii de stat la 40, printr-o serie de fuziuni, deoarece Beijingul vrea să reformeze sectorul de stat neperformant.

Resursele sunt concentrate în principal pe marile companii, pentru a se evita concurenţa neloială, cum ar fi în cazul firmelor CSR Corp Ltd şi China CNR Corp Ltd, care concurează între ele pentru proiecte în afara ţării. Indicele Shanghai Composite Index a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, după publicarea informaţiilor în martie 2016.

Comisia Chineză de administrare şi supervizare a activelor de stat (SASAC), care gestionează companiile industriale controlate de Guvernul central, a anunţat că datele statistice arată că economia chineză a continuat să încetinească în primul trimestru din 2016, când PIB-ul a înregistrat o creştere de 7%, cel mai slab avans de după criza financiară din 2009, după ce pe ansamblul lui 2014, a doua economie mondială a înregistrat o creştere de 7,4%, cea mai slabă performanţă anulă din ultimul sfert de secol.

• Poveste de succes

Zhao Weiguo s-a născut în îndepărtata provincie Xinjiang din nord-vestul Chinei. "Am crescut porci şi am avut grijă de oi pentru a-mi câştiga existenţa. Am ştiut că numai educaţia îmi poate schimba soarta", spune Zhao.

Zhao, în vârstă de 49 de ani în 2016, s-a întreţinut în timpul facultăţii reparând televizoane. După absolvire, a găsit un job în zona Zhingguancun din Beijing, care şi-a câştigat reputaţia de Silicon Valley a Chinei. În privatizarea din 2010, o companie controlată de Zhao a devenit al doilea mare acţionar al Unigroup China. Zhao a strâns o avere de cel puţin 2 miliarde de dolari. Acesta a anunţat că a donat 100 milioane de dolari pentru educaţie şi-şi va lăsa cea mai mare parte a averii sale Universităţii din Beijing.

Zhao Weiguo a ştiut de la bun început că singura cale de a evita să rămână un crescător de porci şi cioban în China rurală este educaţia. La 30 de ani după ce s-a înscris la prestigioasa Universitate Tsinghua, miliardarul susţine şi această instituţie de învăţământ pentru a pune bazele unui imperiu tehnologic.

Achiziţiile de companii de design de cipuri şi parteneriatele cu Hewlett-Packard şi Intel i-au ajutat compania, Tsinghua Unigroup, să "asambleze" un business extins. Prin oferta de 23 miliarde de dolari, făcută americanilor de la Micron Technology, acesta vrea să devanseze Samsung Electronics în industria cipurilor de memorie. Valul de achiziţii al Tsinghua Unigroup survine în contextul în care guvernul preşedintelui Xi Jinping încearcă să elibereze China de adânca dependenţă de tehnologia străină, semiconductorii fiind consideraţi vitali pentru securitatea naţională. Zhao spune că strategia sa nu are la bază niciun fel de agendă politică, singura sa intenţie fiind de a clădi un business sustenabil.

"Educaţia mi-a schimbat viaţa, am o pasiune pentru sectorul educaţiei. Sunt antreprenor. Principala mea sarcină este să administrez bine activităţile companiei noastre. Am promis să donez 70% din averea personală Universităţii Tsinghua", a declarat Zhao Weiguo. Compania sa, divizia de investiţii a Tsinghua, a anunţat achiziţii de peste 4 miliarde de dolari în anii 2015-2016.

• Tona de oţel este mai ieftină decât cea de varză

În 2014, China producea 823 milioane tone de oţel, de aproape 8 ori mai mult decât Japonia (a cărei producţie era de 111 milioane tone) şi de aproape 10 ori mai mult decât SUA (cu o producţie de 88 milioane tone). Preţul oţelului în China - pentru care minereul de fier reprezintă principala materie primă - a scăzut atât de mult încât "tona de oţel este mai ieftină decât cea de varză", a explicat Even Lucas, analist la IG Markets. O altă scădere drastică a preţului a fost înregistrată în aprilie 2015, când cotaţia a ajuns la 47 dolari tona, după care a sărit la 64 dolari tona, în iunie 2015.

În luna decembrie a anului trecut, Uniunea Europeană a lansat o investigaţie pentru a stabili dacă producătorii chinezi vând oţel în Europa la preţuri prea mici, un dosar pe care Beijingul îl urmăreşte cu profundă îngrijorare, relatează Reuters.

Comisia Europeană a stabilit că o plângere depusă de asociaţia producătorilor de oţel din UE, EUROFER, privind un anumit tip de oţel rezistent la coroziune, justifică lansarea unei anchete.

UE a impus taxe pe o gamă largă de tipuri de oţel, după ce investigaţiile unele anterioare au arătat că unele grupuri chineze vând produsele pe piaţă la preţuri atât de mici încât înregistrează pierderi, pentru că producţia lor este prea mare.

Un oficial din Ministerul chinez al Comerţului a declarat că Beijingul urmăreşte "cu mare atenţie şi îngrijorare" dosarul şi că problemele Europei privind oţelul sunt legate de o creştere economică slabă. Potrivit lui, nu există nicio bază pentru a acuza producţia în exces a Chinei.

El a subliniat că Europa ar trebui să analizeze raţional problemele cu care se confruntă propria sa industrie a oţelului.

"Nu ar trebui să adopte măsuri comerciale protecţioniste greşite, care limitează competiţia corectă de pe piaţă", a spus oficialul, citat de News.ro.

Beijingul a fost nemulţumit şi pentru că ancheta a fost lansată cu numai câteva zile înainte să se împlinească 15 ani de când a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului.

• Restructurarea industriei cărbunelui

Cererea de cărbune din China va încetini până în 2020, iar această industrie ar trebui să se concentreze pe restructurare şi modernizare. Jiang Zhimin, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Cărbunelui din China (CNCA), declară că sectorul serviciilor din China este acum principalul motor al creşterii economiei naţionale, iar guvernul înlocuieşte din ce în ce mai mult cărbunele cu combustibili "mai curaţi". Reprezentantul CNCA menţionează: "În perioada 2016-2020, industria cărbunelui ar trebui să se concentreze pe promovarea ajustărilor structurale, pe restructurare şi modernizare. Aceste măsuri includ eliminarea capacităţii de producţie excedentare, construcţia de centrale mai mari şi încurajarea dezvoltării activităţilor de extracţie". Conform spuselor lui Jiang Zhimin, cărbunele rămâne o sursă primară de energie în China, iar tendinţele de urbanizare şi industrializare din ţară vor susţine cererea de energie. Cabinetul de la Beijing a informat că ţara va elimina aproape 500 de milioane de tone din capacitatea de producţie a cărbunelui, în următorii trei-cinci ani, şi va opri aprobarea de noi proiecte în domeniu.

• Parteneriatul cu Israelul

China acordă o atenţie tot mai mare relaţiilor sale cu Israelul, iar interesul este reciproc, deşi dimensiunile celor două ţări pot face ca această relaţie să pară una surprinzătoare(2). Printre proiectele avute în vedere se numără înfiinţarea unui sistem integral de alimentare cu apă în oraşul Shougagng, proiect bazat pe tehnologie israeliană, acordarea de sprijin companiilor israeliene în relaţiile lor cu partenerii chinezi pentru înfiinţarea de companii de mari dimensiuni, creşterea investiţiilor chineze în Israel şi altele.

În aprilie 2016, şeful Autorităţii Ştiinţifice a Israelului a vizitat China urmărind să promoveze noi proiecte printre care: continuarea Programului Industrial şi de Cercetare-Dezvoltare Israel - Jiangsu; promovarea înfiinţării în China a unui parc industrial pentru companii israeliene, amplasat în oraşul Zhengzhou (oraş cu 5 milioane locuitori şi un PIB de 44,6 miliarde dolari), dezvoltarea colaborării cu parteneri din provincia Zhejiang (una dintre cele mai bogate din China), precum şi semnarea unor contracte cu parteneri din Taiwan.

• Datoria internă se agravează

Datoria internă a Chinei a crescut la nivelul record de 237% din PIB în primul trimestru din 2016, depăşind cu mult nivelul atins de alte ţări emergente. Beijingul a recurs la împrumuturi masive ca să impulsioneze expansiunea economică, alimentând datoria netă, care a ajuns la 163.000 de miliarde de yuani (25.000 de miliarde de dolari) la finele lunii martie 2016. Suma include atât împrumuturile interne, cât şi pe cele externe.

Deşi mărimea datoriei Chinei generează temeri, mai îngrijorătoare este viteza cu care aceasta a fost acumulată. La sfârşitul anului 2007, datoria Chinei era 148% din PIB. "Fiecare ţară majoră care are creşteri rapide ale datoriei s-a confruntat fie cu o criză financiară, fie cu o încetinire prelungită a creşterii PIB", afirmă Ha Jiming, strateg-şef pentru investiţii la Goldman Sachs", citat de Financial Times. Conform avertizărilor FMI, China prezintă un risc tot mai mare pentru economiile dezvoltate, din cauza nivelului datoriei şi a legăturilor pe care aceasta le are cu pieţele financiare globale. În opinia specialiştilor, este dificil pentru orice economie să folosească în mod productiv o asemenea cantitate de capital pe termen scurt, din cauza numărului limitat de proiecte profitabile.

Potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BIS), datoria totală a pieţelor emergente era de 175% din PIB în trimestrul al treilea din 2015. BIS estima datoria Chinei la 249% din PIB, comparativ cu 270% cât este cea a Zonei Euro şi 248% din PIB - datoria SUA.

• Refuzarea statutului de economie de piaţă

China a intrat în Organizaţia Internaţională a Comerţului (OMC) în 2001, după 15 ani de negocieri acerbe, dar având calitatea de "ţară fără economie de piaţă"(3). De o parte şi de alta s-a spus atunci că aceasta nu constituie o mare problemă, deoarece acest statut nu va dura decât 15 ani, suficienţi pentru a reduce masivul intervenţionism al statului chinez în economie; cei 15 ani s-au încheiat pe 11 decembrie 2016, la miezul nopţii.

Parlamentul European a votat pe 12 mai 2016 cu o largă majoritate (546 voturi "pentru", 28 "împotrivă" şi 77 "abţineri") o rezoluţie care solicită Comisiei Europene să refuze acest statut Chinei până când nu va îndeplini criteriile UE, dar şi pentru a întări procedurile anti-dumping existente.

În luna iulie a anului trecut, UE a propus un compromis asupra legăturilor comerciale cu China, menajând Beijingul care cere statutul de economie de piaţă, dar şi îngrijorările europenilor în faţă dumpingului şi a altor practici anticoncurenţiale practicate de "fabrică lumii", scria AFP.

"Nu vom acorda statutul de economie de piaţă Chinei, dar ne vom respecta angajamentele internaţionale. Am lucrat la o soluţie solidă legal şi responsabilă din punct de vedere economic", a explicat un vicepreşedinte al Comisiei Europene, Jyrki Katainen.

Chestiunea atribuirii statutului de economie de piaţă Chinei reprezintă o chestiune explozivă, numeroase industrii europene - de la producătorii de panouri solare şi până la oţelării-, temându-se de o concurenţă exacerbată a Chinei.

Anul trecut, UE a lansat o nouă acţiune împotriva Chinei în faţă OMC pentru a denunţa restricţiile impuse de Beijing în ceea ce priveşte exporturile de materii prime.

Tot anul trecut, SUA au sesizat şi ele OMC pentru a denunţă practicile comerciale ale Chinei, acuzată că majorează preţurile unor materii prime la export pentru a-şi favoriza propriile companii.

Conform calculelor Comisiei Europene, ridicarea măsurilor anti-dumping împotriva Chinei şi rămânerea doar la cele prevăzute de cadrul general al OMC, ar provoca direct şi imediat, pierderea a 250.000 de locuri de muncă la nivelul UE. Mai mult, Institutul de Politici Economice de la Washington spune că, pe termen mediu, rezultatul unei măsuri favorabile Chinei ar duce la o reducerea a PIB-ului european cu 2% anual, iar începând cu 2020, la dispariţia a 1,7-3,5 milioane de locuri de muncă în Europa.

• Cel mai mare telescop din lume

Orificiul sferic al telescopului are diametrul de 500 de metri şi lungimea a 30 de terenuri de fotbal(4).

Telescopul a fost amplasat pe un munte dintr-un sat din sud-vestul provinciei Guizhou. Zheng Xiaonian, directorul Observatorului Naţional de Astronomie, cel care a construit telescopul, a declarat: "Proiectul are potenţialul de descoperire a obiectelor stranii, pentru a putea înţelege mult mai bine originile Universului şi pentru îmbunătăţirea vânătorii de extratereştri la nivel global"'.

Telescopul în valoare de 1-2 miliarde de yeni (180 de milioane de dolari) va fi lider global pentru următoarele două decade. Construirea acestuia a durat cinci ani şi a fost pus în funcţiune în septembrie 2016.

Dezvoltarea programelor spaţiale este o prioritate pentru Beijing, iar preşedintele Xi Jinping a afirmat că doreşte să dezvolte ţara ca putere spaţială: ambiţiile Chinei în acest sens includ transportarea unui om pe Lună până în 2036 şi construirea unei baze spaţiale aici, proiect care deja a început; scopul programului este unul paşnic.

• Cel mai rapid computer din lume

Anul 2016 este primul din istorie când China deţine mai multe supercomputere decât Statele Unite. La jumătatea acestui an, inginerii chinezi au construit cel mai puternic computer de până acum, cu o capacitate de 93 de petaflopi, adică 93.000 de trilioane de calcule pe secundă. Ca toate supercomputerele, Sunway TaihuLight este imens, fiind instalat la Centrul Naţional de Supecomputere din Wuxi.

Performanţele invenţiei sunt destul de greu de ajuns, chiar şi comparându-le cu cele ale celui de-al doilea cel mai rapid computer din lume, Tianhe-2, care este tot chinezesc. Sunway este de două ori mai rapid şi de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât Tianhe-2. Ca oricare alt supercomputer, Sunway TaihuLight este alimentat de 10,5 milioane de procesoare adaptate şi 40.690 de noduri, toate construite local. Se presupune că Sunway TaihuLight va fi folosit pentru sarcini utile omului de rând, precum previziuni meteo sau lucrul cu mari calupuri de date.

• PIB mai mare cu 120 miliarde de euro

Biroul Naţional de Statistică (BNS) din China a anunţat pe, 5 iulie 2016, că a introdus unele modificări cu privire la modul de calcul al Produsului Intern Brut (PIB), astfel că a revizuit în sus cu 120 de miliarde de euro cifrele privind valoarea economiei naţionale în 2015, o modificare care nu face decât să alimenteze scepticismul cu privire la fiabilitatea datelor statistice furnizate de autorităţile chineze(5). BNS a explicat că a început să utilizeze o nouă metodologie, "una care reflectă mai bine contribuţia inovaţiei la creşterea economică". Practic, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) ale companiilor vor fi calculate ca făcând parte din formarea de capital fix şi nu ca parte din consumul intermediar.

BNS va utiliza noua metodologie pentru calcularea PIB de acum înainte, dar a revizuit şi cifrele anuale începând din 1952. În consecinţă, datele privind PIB-ul Chinei au fost modificate uşor ca urmare a noii metodologii. De exemplu, în 2015, ritmul de creştere înregistrat de economia chineză a fost cu 0,04 puncte procentuale mai mare decât se estima anterior. BNS a mai introdus în luna septembrie 2015 o modificare a metodologiei, care vizează calcularea PIB pentru fiecare trimestru independent şi nu pe o bază cumulată de la începutul anului, ceea ce a condus la noi revizuiri. O nouă modificare a modului de calcul nu va risipi îndoielile care planează asupra statisticilor guvernamentale chineze cu privire la creşterea economică.

Autorităţile chineze publică cifrele privind PIB la doar două săptămâni după sfârşitul fiecărui trimestru, o rapiditate dezarmantă având în vedere mărimea economiei chineze, ajunsă a doua din lume, iar cifrele la nivel naţional nu corespund cu totalul cifrelor distincte pe provincii şi regiuni. Unii analişti acuză Beijingul că umflă cifrele, iar creşterea economică a Chinei ar putea fi mai mică decât datele oficiale.

• Primul satelit cuantic din lume

Satelitul, denumit Mozi - după numele unui filosof şi om de ştiinţă chinez din antichitate - a fost lansat cu succes din deşertul Gobi, a precizat agenţia China Nouă la jumătatea lunii august 2016. Spre deosebire de metodele clasice de transmisie securizate, noul sistem utilizat de Mozi se bazează pe fotoni - o particulă fundamentală din câmpul electromagnetic - pentru a transmite informaţiile cifrate. Datele conţinute în aceşti fotoni sunt imposibil de interceptat: orice tentativă de spionare ar provoca autodistrugerea lor.

Pentru moment, această tehnologie de vârf a fost eficientă doar pentru transmiterea mesajelor pe distanţe scurte - recordul este de circa 300 de kilometri. Obstacole de ordin tehnic nu permit transmisii pe distanţe mai lungi. Graţie lui Mozi se va încerca transmisia de date criptate între capitala Beijing şi Urumqi, oraş aflat la 2.500 de kilometri distanţă. O operaţiune ce va necesita poziţionarea extrem de precisă a satelitului spre staţiile de recepţie aflate la sol.

Anunţul privind lansarea noului satelit survine în contextul în care şi alte state, precum SUA sau Japonia, doresc şi ele să folosească această tehnologie de viitor. Beijingul, care a investit sume uriaşe în acest maraton tehnologic, se poziţionează din nou în fruntea cursei.