"Cifra notificărilor pentru darea în plată este sub aşteptări"

Reporter: De la finalul anului trecut, ţara noastră ar fi trebuit să transpună Directiva 17/2014 privind contractele de credit ipotecar, însă nici până acum nu s-a întâmplat acest lucru. Cum vedeţi textul acestei directive europene şi cum comentaţi faptul că încă nu a fost transpusă în legislaţia noastră?

Laszlo Diosi: Avem timp să ne pregătim mai bine. Nu cred că vom avea probleme deosibite ca urmare a implementării acestei legi. Ne pregătim şi, oricum, cu sau fără legislaţia aceasta, piaţa merge în aceeaşi direcţie.

Eu susţin legea, pentru că dacă vom avea o transparenţă şi o înţelegere mai bună între autorităţi, clienţi şi bănci, este spre binele tuturor. Noi, ca bancă, avem structuri deschise şi flexibile şi urmărim procesul legislativ.

Reporter: Tot legat de legislaţie - a trecut mai mult de o lună de când Legea dării în plată a intrat în vigoare. Care este situaţia la OTP Bank? Câte notificări aţi primit?

Laszlo Diosi: Suntem într-o fază de monitorizare, pentru că vrem să înţelegem foarte bine motivaţiile clienţilor, tendinţele. Cifra notificărilor este sub aşteptări, iar dinamica primirii notificărilor a scăzut mult în ultimele două săptămâni. Am decis să contestăm notificările până când vom înţelege mai bine noua reglementare.

Reporter: Aţi contestat toate notificările primite?

Laszlo Diosi: Da, am contestat toate notificările, iar contestaţiile au fost legate de criteriile de încadrare în lege. De asemenea, credem şi noi că prevederile legii nu sunt constituţionale. De pildă, nu sunt termene în textul legii cu privire la momentul efectiv în care casa este dată băncii.

Reporter: Sunt 30 de zile prevăzute în lege în care banca trebuie să răspundă notificării...

Laszlo Diosi: Cele 30 de zile sunt pentru a accepta notificarea, dar notarul ar putea chema o bancă şi în 2018. Nu cred că ar fi constituţional acest lucru. Am precizat aceste nelămuriri în contestaţii. În orice caz, noi avem provizioane pentru respectivele cazuri şi avem capital pentru provizioane, astfel că vom respecta deciziile autorităţilor.

Reporter: Care este valoarea provizioanelor făcute ca efect al Legii dării în plată?

Laszlo Diosi: Şi valoarea provizioanelor este sub aşteptări, dar vom şti mai exact după primul semestru al anului.

Reporter: După ce legea a intrat în vigoare, aţi spus că nu vă gândiţi să majoraţi avansurile la creditele ipotecare şi totuşi aţi făcut acest lucru. De ce?

Laszlo Diosi: Am spus că analizăm cu atenţie evoluţia pieţei şi am majorat doar foarte puţin avansurile - cu numai 5% în oraşele mari, unde, după analiza noastră, există o piaţă imobiliară foarte bună şi, chiar dacă vor fi cazuri de dare în plată, pierderile noastre nu ar fi atât de mari. Aşadar, avem un avans de numai 20% în oraşele foarte mari, cu piaţă imobiliară foarte bună, unde suntem siguri că am putea vinde garanţiile foarte repede, în situaţii extreme.

Reporter: Cum vă asiguraţi că o persoană nu ia credit dintr-un oraş mai mic ca să-şi cumpere locuinţă într-o localitate mare?

Laszlo Diosi: Condiţia este să iei creditul de unde cumperi proprietatea. Am împărţit piaţa în cinci segmente - primele două sunt oraşele cu piaţă bună şi foarte bună, al treilea este de mijloc şi segmentele 4 şi 5 sunt oraşele mici, unde poţi vinde o garanţie numai cu un discount foarte mare, într-o perioadă mai lungă, de an sau doi.

Reporter: Creditele ale căror avansuri au fost majorate sunt nişte produse accesate de clienţi?

Laszlo Diosi: Da, sunt credite accesate, mai ales că fondurile pentru Programul Prima Casă au fost deja epuizate. Am avut credite prin Prima Casă de 58 de milioane de lei.

În orice caz, eu cred că problemele de creditare vor fi în provincie, tocmai pentru că am terminat fondul pentru împrumuturile luate prin Prima Casă şi avansurile la nivelul pieţei bancare ajung acum şi la 30-40%. În aceste condiţii, creditul imobiliar devine mai puţin accesibil în provincie, mai ales că acolo şi veniturile sunt mult mai mici. De aceea, cred că pentru oraşele mici şi pentru zona rurală ne trebuie un program special de dezvoltare.

Reporter: La ce vă referiţi mai exact?

Laszlo Diosi: Merită analizat, împreună cu Guvernul, să vedem ce putem face pentru dezvoltarea provinciei, pentru că din resursele noastre bancare, nu este uşor.

Reporter: Se simt deja efecte ale legii pe piaţa imobiliară?

Laszlo Diosi: Mai devreme de şase luni, nu putem spune nimic despre piaţa imobiliară. Cele câteva mişcări sunt mai degrabă emoţionale, nu au nimic concret în spate. Schimbările mai au loc şi în funcţie de sezon.

Reporter: Cum comentaţi amendamentul recent depus la Parlament de deputatul Daniel Zamfir la proiectul de lege privind conversia creditelor contractate în valută, amendament ce prevede o conversie la curs istoric?

Laszlo Diosi: Cred că totul este electoral. Am văzut că a fost depus acest amendament la legea conversiei. Noi am avut un program propriu de conversie, care a fost deja implementat pentru 71% dintre clienţii noştri cu credite în franci elveţieni (CHF). Am rămas cu 3000 de credite în CHF. Cred că aceste programe de conversie făcute de câteva bănci înseamnă că sistemul bancar a reacţionat bine la situaţia creată de creşterea francului. Discountul nostru a fost, în medie, de 21,07% şi este o împărţire echitabilă de pierderi între clienţi şi bănci.

Reporter: Aţi aplicat decizia Instanţei din procesul colectiv cu ANPC, în care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a avut câştig de cauză? Hotărârea impunea eliminarea unor clauze din toate contractele de credit similare cu cele din justiţie...

Laszlo Diosi: Oferta noastră de conversie a fost acoperitoare şi pentru aceste contracte. Aplicând programul de conversie şi în aceste contracte vizate de justiţie, am îndeplinit decizia instanţei.

Reporter: Aţi returnat vreo sumă de bani încasată în baza clauzelor indicate de Instanţă?

Laszlo Diosi: Aceste restituiri pot fi solicitate numai în Instanţă. Vreau să remarc însă faptul că, în 71% din cazurile din instanţă în care clienţii au câştigat după ce am început programul de conversie, oferta noastră a fost mai bună decât ceea ce stabilea instanţa.

Reporter: Câte litigii au fost stinse prin programul de conversie?

Laszlo Diosi: Peste 200 de procese în Instanţă au fost deja închise prin programul de conversie. Mai avem câteva sute.

Reporter: Aveţi şi un proces colectiv pe care l-aţi câştigat în faţa ANPC, în primă instanţă. În ce stadiu s-a ajuns cu acel dosar?

Laszlo Diosi: Procesul câştigat de OTP Bank nu a ajuns încă în ultimă instanţă.

Reporter: Veneto Bank este de vânzare şi au fost zvonuri că aţi fi interesaţi...Intenţionaţi să cumpăraţi şi această bancă, după Millennium Bank?

Laszlo Diosi: Acţionarii noştri văd oportunităţi mai mari în România decât în alte ţări din regiune, aşadar suntem deschişi pentru orice oportunitate de dezvoltare a afacerilor locale.

Reporter: Cum evoluează activitatea băncii? Ce rezultate şi ce proiectte aveţi?

Laszlo Diosi: Şi pe partea de corporate şi IMM, cât şi în cazul persoanelor fizice suntem conform planului de business. Pentru creditele ipotecare este o cerere mare pe piaţă. Portofoliul de creditele ipotecare standard este comparabil cu portofoliul de împrumuturi prin Programul Prima Casă.

Avem unele proiecte de dezvoltare în derulare, de exemplu ne dorim să dezvoltăm mai mult segmentul de carduri de credit. O bancă de nivelul nostru trebuie să se îndrepte mai mult spre mediul online şi, în consecinţă, intenţionăm ca în perioada următoare să lansăm noi pachete pentru mediul online.

Reporter: Tot mai de actualitate este subiectul securităţii cibernetice, în condiţiile în care au loc din ce în ce mai multe acte de criminalitate în acest domeniu. Investeşte OTP Bank în securitatea cibernetică?

Laszlo Diosi: Categoric da. Avem un deparatament de "e-protejare" şi tot felul de softuri, efectuăm în mod constant testul de penetrare atât pentru website, cât şi pentru aplicaţii şi monitorizăm zilnic ceea ce se întâmplă în acest sector.

Acum 4-5 ani, nu aveam atacuri. Acum însă, am avut unele, dar clienţii noştri sunt foarte bine protejaţi. Am introdus e-tokenul, o modalitate suplimentară de protecţie, cu generarea unui nou cod pentru fiecare transfer de peste o anumită valoare.

Pe partea de carduri, am avut unele atacuri din SUA, Indonezia, Malaezia, Vietnam, dar clienţii noştri nu au avut nicio pierdere, pentru că am adoptat măsuri noi de protecţie.

Reporter: Cum a evoluat comportamentul deponenţilor mari, în ultimul an? Au încercat aceştia să-şi distribuie banii din depozitele care depăşesc suma garantată de 100.000 de euro în mai multe depozite, în contextul transpunerii în legislaţia noastră a legii care permite confiscarea depozitelor negarantate - aşa zisul bail-in?

Laszlo Diosi: Cred că această practică a devenit o abordare generală în anii precedenţi. 85% din clienţi au sume mai mici de 100.000 de euro în depozite. Aşadar, clienţii sunt precauţi încă din momentul deschiderii depozitelor.

Diferenţa faţă de anii trecuţi constă în faptul că oamenii au devenit mai curajoşi şi şi-au împărţit economiile între depozite şi fonduri de investiţii, conturi de economii etc.

Pe segmentul de private banking, clienţii investesc în proporţie de 30% în fonduri de investiţii, restul clienţilor persoane fizice investind în astfel de fonduri în proporţie de 5%-10%.

Este foarte important ca oamenii să ştie că veniturile mari fără risc nu există. Veniturile mari vin cu riscuri mai mari, iar dacă înţelegem acest lucru, este deja un câştig.

Reporter: Care este strategia de dezvoltare a Grupului OTP Bank în ţara noastră?

Laszlo Diosi: Aşa cum menţionam anterior, acţionarii noştri văd oportunităţi mai mari în România decât în alte ţări din regiune. Am majorat planul nostru de profit cu o treime pentru 2017, faţă de planul original, iar anul acesta vom avea un profit mai mare faţă de anul trecut. Pe lângă strategia de dezvoltare, avem o strategie de achiziţii. Suntem proactivi şi discutăm toate oportunităţile de evoluţie.

Reporter: Cum vedeţi mersul economiei româneşti?

Laszlo Diosi: Cred că singurul risc pe care îl au, în prezent, economia şi sectorul bancar din România este cel legislativ.

Pentru dezvoltarea economică avem patru surse - consumul intern, investiţiile străine directe, care nu sunt foarte ridicate, fondurile europene şi investiţiile publice. Cred că acum cel mai bine merg consumul intern şi investiţiile publice şi că putem să atragem mai mult decât în anii precedenţi.

Reporter: Mulţumesc!