Tinerii trebuie să ştie că libertatea pe care o au astăzi a fost plătită cu vieţile a mii de eroi, iar exprimarea liberă a opiniilor, opţiunea dialogului, fireşti şi necesare într-o democraţie, nu ar fi fost posibile fără înlăturarea regimului comunist opresiv, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, conform agerpres.
Potrivit sursei, "Fiindcă suntem pe 21 decembrie, omagiem memoria victimelor comunismului, iar mâine şi victoria Revoluţiei române. Am un mesaj pentru tinerii din România, să ştie că această libertate pe care o au astăzi, şi li se pare ceva firesc, a fost plătită cu vieţile a mii de eroi", a declarat Marcel Ciolacu, joi, în şedinţa de Guvern.
Premierul a punctat, într-un mesaj pe aceeaşi temă, că tinerii care anul viitor vor merge prima dată la vot trebuie să ştie că au acum această libertate pentru că o mână de curajoşi din generaţia părinţilor lor au înfruntat gloanţe în urmă cu 34 de ani, relatează sursa menţionată.
Conform agerpres, "Exprimarea liberă a opiniilor, opţiunea dialogului, fireşti şi necesare într-o democraţie, nu ar fi fost posibile fără înlăturarea regimului comunist opresiv", a afirmat Ciolacu în mesajul transmis cu prilejul Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România, 21 decembrie, şi cu prilejul Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, 22 decembrie.
Şeful Executivului subliniază că Revoluţia Română din Decembrie 1989 a fost momentul în care idealul libertăţii a învins teroarea puternic instaurată în rândul populaţiei, potrivit agerpres.
Conform sursei citate, "Românii au înfruntat cu mult curaj şi hotărâre regimul comunist, unii dintre ei, cu preţul vieţii, pentru a-şi redobândi drepturile şi libertăţile fundamentale. Strigătul timişorenilor împotriva dictaturii comuniste, mai puternic decât gloanţele, a răsunat în mai multe oraşe din România. Oameni din toate colţurile ţării au ieşit să îşi ceară dreptul la o viaţă mai bună, iar dorinţa de libertate a înfruntat răspunsul violent al comuniştilor. Avem datoria morală faţă de toate victimele inocente care şi-au pierdut viaţa şi faţă de cei care, la Revoluţia de la 1989, s-au jertfit în numele unui ideal, să nu permitem distorsionarea faptelor trecutului", a afirmat Ciolacu.
Premierul a punctat că adevărul istoric trebuie să fie cunoscut pentru a înţelege trecutul, iar libertatea trebuie protejată permanent pentru siguranţa viitorului european al României, transmite sursa indicată.
Potrivit agerpres, "Mulţi dintre cei cărora în urmă cu 34 de ani le-au sângerat rănile aşteaptă încă să li se facă dreptate. Ei şi întreaga societate românească trebuie să cunoască adevărul istoric pentru a înţelege trecutul. Iar pentru a ne proiecta corect viitorul, este nevoie să educăm tinerele generaţii în spiritul libertăţii, toleranţei, conştiinţei democratice şi combaterii tendinţelor extremiste şi xenofobiei. Libertatea, o componentă firească a societăţii noastre, trebuie, însă, protejată permanent pentru memoria trecutului şi siguranţa viitorului european al României", a mai afirmat Ciolacu.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.12.2023, 13:32)
Tinerilor de acum le place dictatura mai cava ca pe vremea lui ceasca
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.12.2023, 13:50)
poate n-ai trait pe vremea lui ceasca. nu exista comparatie.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.12.2023, 14:15)
Martirii revoluției române din 1989 sunt victime împușcate de organele de represiune în perioada 16 decembrie 1989 și până la prânz din ziua din 22 decembrie 1989.
Conform celor mai recente date oferite de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Revoluția română din 1989 a făcut, în total, 5.205 victime, dintre care 1.116 morți și 4.089 de răniți. Din cei 1.116 morți 159 de victime au căzut până la 22 decembrie, orele 12.09 (fuga lui Ceaușescu, de pe sediul CC, cu elicopterul). Cel mai mare număr de morți a fost înregistrat în Timișoara.
Martirii din Timișoara
În timpul Revoluției de la Timișoara, 50 de copii și-au pierdut viața, majoritatea dintre ei fiind incinerați ulterior la Crematoriul Cenușa, din București. Primele cinci victime au fost împușcate de armată pe 17 decembrie, în timpul manifestărilor de stradă.[1]
Primele victime în Piața Operei (9 martiri): Nuțu Ioțcovici,
Martirii de pe Calea Girocului: Ștefan Mariș, Alexandru Ferkel Șuteu,
Martirii de pe Calea Lipovei: Georgeta Pinzhoffer, Silviu Motohon,
Martirii din zona Podului Decebal: Leontina Bânciu[2],
Martirii de pe Calea Aradului: Dănuț Carpin[3],
Martirii uciși în Spitalul Județean Timiș (cca. 10 persoane): Remus Tășală, Dumitru Gârjoabă,
Martirii din Piața Libertății: Lepa Bărbat,
Martirii uciși pe treptele Catedralei Mitropoliei Banatului: