Cioloş: "Nu avem cadru juridic pentru crearea postului de ataşat agricol"

Proiectul privind înfiinţarea unor posturi de ataşat agricol în principalele ţări ale Uniunii Europene se va concretiza numai după modificarea Legii de funcţionare a diplomaţiei, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş. "În actuala lege a diplomaţiei nu avem cadrul juridic pentru înfiinţarea posturilor de ataşat agricol de aceea trebuie să modificăm printr-o ordonanţă de urgenţă această lege pentru a putea crea astfel de posturi", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că a avut deja o discuţie cu ministrul de externe, Lazăr Comănescu, care a susţinut această idee, iar în perioada următoare se vor demara procedurile pentru modificarea legii. Fondurile necesare punerii în practică a acestei proiect vor fi cuprinse în bugetul MADR din 2009. "Ministerul Agriculturii poate suporta salariile unui număr de 4-5 ataşaţi agricoli, acestea fiind comparabile cu ale directorilor din agenţiile de plăţi", a adăugat Cioloş.

Ideea de a avea ataşaţi agricoli în ambasadele României din principalele ţări ale UE pentru promovarea produselor agricole româneşti pe piaţa europeană este una mai veche, din perioada în care Cioloş ocupa funcţia de consilier al ministrului Gheorghe Flutur şi ulterior a lui Dan Motreanu. Proiectul prevedea iniţial crearea unui număr de patru-cinci posturi în unele state din UE, iar pe termen lung şi în afara pieţei din UE.

Ţările în care România ar putea avea, pe lângă un ataşat economic şi unul agricol, urmând exemplul francez, sunt în primul rând Franţa, ca important partener al Românei, Italia sau Spania, datorită prezenţei numeroase a românilor în aceste zone, Olanda în calitate de mare consumatoare şi de unde s-ar putea acoperi şi zona de nord, precum şi Polonia pentru zona de est a Europei.

De asemenea, pe termen lung un astfel de post de ataşat agricol ar putea exista în SUA, un alt partener important al României şi în două ţări emergente, Rusia şi China. Concretizarea proiectului ar putea avea ca efect, pe lângă promovarea externă a produselor alimentare româneşti, şi intrarea producătorilor români pe zonele respective.

Singurele produse româneşti procesate care şi-au făcut loc deocamdată pe piaţa externă sunt vinurile, mierea, produsele de panificaţie şi conservele de legume şi fructe.

Potrivit datelor MADR, România a înregistrat un deficit de aproape 2,15 miliarde de euro, în 2007, în comerţul cu produse agroalimentare din ţările intra şi extracomunitare.

Anul trecut, importurile au atins 3,25 miliarde de euro, în timp ce exporturile României cu produse agro-alimentare pe piaţa UE şi în ţările terţe au depăşit cu puţin 1,1 miliarde euro.