Cioloş: "Ţara noastră ar trebui să devină un hub energetic"

Ţara noastră ar trebui să devină un hub energetic, iar Uniunea Europeană trebuie să finanţeze interconectarea energetică a statelor din parteneriatul estic, spune premierul Dacian Cioloş, fiind de părere că este necesar ca Uniunea Europeană să susţină proiecte similare cu proiectul BRUA (interconectarea energetică a vestului Europei cu Bulgaria, România, Ungaria şi Austria).

Şeful Guvernului a precizat, ieri, într-o conferinţă de profil: "Dincolo de BRUA, e important pentru noi să asigurăm conectările cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Pentru conectarea cu Republica Moldova, România a făcut deja eforturi şi ele au fost susţinute şi de Comisia Europeană şi facem demersuri ca implicarea Comisiei să continue, pentru că, dincolo de abordarea politică cu Republica Moldova, cred că e importantă dezvoltarea cooperării economice cu ţările din parteneriatul estic. Din acest punct de vedere, interconectarea energetică cu Republica Moldova, precum şi cu Ucraina presupun investiţii pe care UE trebuie să le asume, pentru ca dorinţa ca aceste ţări să rămână conectate la Europa să nu rămână doar la nivel declarativ".

În opinia lui Dacian Cioloş, ţara noastră are o poziţie geostrategică importantă la Marea Neagră, întrucât deţine resurse de petrol şi gaze şi un potenţial de energie electrică, România având calitatea de exportator. Cu toate acestea, avem nevoie de infrastructură de transport şi de interconectări cu regiunea.

Premierul: "Energia şi sectorul agro-alimentar sunt resurse naturale cu impact securitar, care trebuie valorificate strategic"

România, alături de alte câteva ţări, ar putea juca un rol important în constituirea unei pieţe regionale de cereale, este de părere Dacian Cioloş, care a precizat: "Pornind de la ideea că în UE şi în vecinătatea UE avem alte ţări vecine nouă cu potenţial de producţie important - cum ar fi Ungaria, Ucraina, chiar Republica Moldova, Bulgaria, pornind şi de la faptul că avem deschidere la Marea Neagră, care înseamnă deschidere de căi de transport spre ocean şi, practic, spre toate colţurile lumii, România împreună cu aceste ţări ar putea juca un rol important în constituirea unei pieţe regionale de cereale şi, pornind de aici, şi pentru alte produse agricole, dar mă gândesc în primul rând la cereale, cu forţă de impact, de negociere nu doar la nivel regional, ci şi la nivel internaţional".

Conform premierului, care a reiterat că ţara noastră nu exploatează la maxim potenţialul agricol de care dispune, pentru crearea unor astfel de burse nu este suficientă implicarea statului, ci este nevoie ca producătorii agricoli din România să se organizeze astfel încât să-şi concentreze producţia şi să aibă capacitate de stocare a acesteia sau a surplusului de producţie necomercializat imediat, pentru ca, ulterior, să-l vândă la preţuri negociate.

Premierul a declarat: "Dincolo de ceea ce România poate şi trebuie să facă pentru a-şi pune în valoare acest potenţial naţional, cred că este important să gândim de acum şi în termeni regionali, pentru că sunt domenii de producţie agricolă cum ar fi cerealele, în care în momentul de faţă, dată fiind evoluţia pe piaţa internaţională, nu mai e suficient să produci în cantităţi importante, ci mai ales să ai pieţele de desfacere adaptate şi să ai capacitatea de negociere a preţurilor, pentru că trăim într-o lume în care preţurile produselor alimentare, în general, şi ale cerealelor, în special, sunt foarte volatile. Din acest punct de vedere, cred că nu ne mai putem baza doar pe ceea ce putem face cu mecanisme de intervenţie pe piaţă, aşa cum Uniunea Europeană obişnuia să facă în trecut, ci mai ales cum putem face pentru a asigura o anumită stabilitate a preţurilor prin capacitate de negociere, prin forţă de negociere pe piaţă".

Agricultura este un domeniu strategic pentru Uniunea Europeană şi pentru regiunea Mării Negre, dar şi un domeniu în care România are un cuvânt de spus.

Domnia sa a menţionat: "Agricultura este un domeniu în care România are un cuvânt de spus şi pentru că are o resursă importantă de producţie, cu cele 13 milioane de hectare de teren agricol, care sunt încă departe de a fi utilizate la potenţialul lor maxim. Şi acesta este, să spun, un dezavantaj pentru noi pe termen scurt, pentru că, în competiţia pe piaţa europeană, pornim cu un nivel de productivitate mai scăzut, dar este şi un avantaj, pentru că asta înseamnă că, spre deosebire de alte zone din Uniunea Europeană, în România există încă potenţial de creştere atât al producţiei, şi deci de potenţial de impact pe piaţă cu cantităţile respective, dar există potenţial şi de creştere a productivităţii şi de scădere a costurilor de producţie prin continuarea investiţiilor în agricultură în partea de tehnologizare şi mai ales în partea de procesare".

Atât energia, cât şi sectorul agro-alimentar sunt resurse naturale cu impact securitar, care trebuie valorificate strategic, spune Dacian Cioloş, precizând că ţara noastră are, din perspectivă energetică, o poziţie geostrategică importantă atât prin situarea sa la Marea Neagră şi în vecinătate cu Republica Moldova şi cu Ucraina, cât şi prin parteneriatul cu Turcia.

Isărescu: "Regiunea Mării Negre - o provocare tot mai mare pentru agenda europeană"

Regiunea Mării Negre reprezintă o provocare din ce în ce mai mare pentru agenda europeană, este de părere Guvernatorul Băncii Naţionale a Româneii (BNR), Mugur Isărescu.

În acest context, importanţa cooperării în regiunea Mării Negre este în creştere, ţinând cont de schimbările de la nivel global.

Cooperarea regională în diverse domenii - inclusiv securitatea alimentară şi energetică - poate fi iniţiată la nivel politic, însă acest lucru implică o activitate mai accentuată a sectorului privat şi a societăţii civile, ca principale vehicule ale cooperării transfrontaliere.

"O producţie alimentară ridicată, pentru o populaţie în creştere, merge mână în mână cu accesul la o alimentaţie bună, sigură şi accesibilă. La fel cum alimentele ne hrănesc corpul, energia hrăneşte economia. Deci şi energia trebuie să fie sigură, accesibilă şi sustenabilă, în acelaşi timp", a spus, ieri, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe dedicate cooperării în regiunea Mării Negre, cu accent pe securitatea energetică şi alimentară.

Guvernatorul a vorbit şi despre Clubul Guvernatorilor de la Marea Neagră: "În încercarea de a conecta ţările de la Marea Neagră, în toamna anului 1997, guvernatorul Băncii Centrale a Turciei m-a contactat şi mi-a sugerat înfiinţarea unui club al guvernatorilor din Asia Centrală şi regiunea Mării Negre, pe modelul Băncii Reglementelor Internaţionale. Acest Club a fost înfiinţat oficial în mai 1998, la Istanbul, când 9 bănci centrale au semnat protocolul de constituire. Şi a mers. Sunt aproape 20 de ani de când acest Club funcţionează. Este un fel de reţea a băncilor centrale, care uneşte ţările din regiune. În anii următori, încă 13 ţări s-au alăturat clubului, de la Marea Baltică la Oceanul Pacific şi din Asia Centrală în Europa Centrală. Am ajuns la Oceanul Pacific pentru că Banca Centrală a Chinei s-a alăturat, în mod incredibil, Clubului Guvernatorilor din regiunea Mării Negre".

Şeful BNR a conchis că o cooperare regională are impact asupra vieţii zilnice şi a relaţiilor dintre ţări.

Comisarul UE Miguel Canete: "Cu cât este mai largă cooperarea dintre ţări, cu atât viitorul este mai sigur"

Miguel Arian Canete, comisar european pentru energie şi combaterea schimbărilor climatice, a precizat că statele UE se concentrează pe cooperarea regională, subliniind că rolul energiei sustenabile în agricultură este din ce în ce mai important.

"În 2013, pentru producţia hranei a fost nevoie de 26% din totalul energiei produse. Putem să producem această energie în mod sustenabil. Trebuie să minimizăm impactul climei asupra hranei. (...) Toate statele membre trebuie să facă eforturi mari în acest sens (...) Trebuie să folosim hrana mai inteligent şi să nu epuizăm energia. Am dublat fondurile pentru producerea energiei la 6 miliarde euro (...) Din 2005, producţia energiei a scăzut cu o treime, deşi producţia de hrană a crescut. Să producem mai multă energie regenerabilă şi să devenim mai sustenabili!".

Comisarul UE a concluzionat că, cu cât este mai largă cooperarea dintre ţări, cu atât viitorul este mai sigur, securitatea energiei şi a hranei fiind baza pe care se va construi viitorul.