CIPRIAN DASCĂLU, ECONOMIST-ŞEF BCR: "La jumătatea lunii februarie suntem cu activitatea economică la 91% dintr-o lună normală"

Economia României şi-a revenit destul de bine până în prezent şi în momentul de faţă, la jumătatea lunii februarie, suntem cu activitatea economică undeva la 91% dintr-o lună normală pre-Covid-19, a spus, ieri, Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, în cadrul unei conferinţe de presă. Printre altele, acesta a precizat că salariul real mediu în economie va înregistra o creştere doar marginală în 2021 în condiţiile în care inflaţia va fi în jurul a 3%.

Acesta a precizat: "Noi am calculat un indice cu frecvenţă foarte ridicată (vezi grafic - n.r.). Ce ne arată: economia şi-a revenit destul de bine în România şi în momentul de faţă, la jumătatea lunii februarie, suntem (cu activitatea economică) undeva la 91% dintr-o lună normală dinainte de criză. (...) Revenirea în principal o vedem în următorii ani bazată pe servicii. Serviciile vin de la o bază statistică foarte scăzută. În anul 2020 singurul domeniu care a mers foarte puternic au fost construcţiile, stimulate de investiţiile guvernamentale. După ultimele cifre (privind dinamica PIB) vedem o creştere economică ceva mai mare anul acesta, +4,2%, dar povestea de bază... Este mai degrabă un efect statistic, noi îl numim carry-over, dar povestea din spate nu rămâne foarte roză. Dacă ne uităm, salariul mediu în economie, real - ajustat cu inflaţia -, va avea o creştere marginală, undeva până într-un punct procentual, probabil se vor mai pierde job-uri... În schimb există această oportunitate cu fondurile europene care probabil că pe următorii 3-4 ani vor determina rate de creştere economică undeva între 4,5 şi 5%. (...) Inflaţia va rămâne destul de ridicată, în jurul a 3%, ridicată dacă ne gândim că în zona Euro inflaţia este mai aproape de 0%. Vedem şi o creştere a ratei şomajului, dar, din nou, rata şomajului în România nu este cel mai relevant indicator pentru piaţa forţei de muncă pentru că, în cazul forţei de muncă mai slab calificată, multe persoane devin inactive după ce îşi pierd job-ul şi practic rata şomajului se calculează ca raport între cei fără loc de muncă şi populaţia activă. Dacă îţi scade numitorul, deci populaţia activă, rata şomajului rămâne la un nivel jos dar acesta nu este relevant neapărat pentru cât de puternică este economia".

Economistul a precizat că elemental ce va ţine consumul foarte puternic în 2020 vor fi în special salariile din sectorul public. Acestea nu au fost reduse de guvern ca urmare a crizei, ci au fost îngheţate la nivelul din decembrie 2020, la fel ca pensiile.

"Ce încă mai ţine consumul încă foarte puternic sunt salariile şi în special salariile din sectorul public. România a intrat în această criză cu o piaţă a forţei de muncă foarte restrictivă, după 4 ani consecutivi de creşteri de salarii de 2 cifre şi dacă vorbim de sectorul public creşteri de salarii de peste 20% patru ani consecutivi... Acestea au stimulat creşterea economică, dar nu a fost o creştere tocmai echilibrată. (...) Locurile de muncă create arată sustenabilitatea acestei creşteri economice. Deşi ştim că în 2017 a fost cea mai mare rată a creşterii economice, de 7,1%, dacă ne uităm pe locurile de muncă create de economie 2016 a fost vârful după care crearea locurilor de muncă nete în economie (a încetinit). Deşi economia a continuat să crească motoarele nu au fost atât de sănătoase ci mai degrabă au fost creşterile salariale oarecum nesustenabile şi care acum se văd... Guvernul este pus acum într-o situaţie foarte dificilă, nu are să spunem resursele necesare pentru a stimula economia din cauza cheltuielilor acestora rigide cu salarii şi pensii (care au ajuns la 95% din veniturile fiscale în 2020)", a afirmat Ciprian Dascălu.

Acesta consideră că Banca Naţională a României încă are loc să reducă dobânzile de politică monetară.

"Dacă ne uităm la ratele de dobândă în România faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est sunt încă ridicate, dar să spunem că convergenţa aceasta de rate de dobândă va fi destul de înceată deoarece în România avem de-a face cu inflaţia undeva la 3 puncte procentuale (în ianuarie)", a afirmat economistul.

Totodată, Dascălu a notat că există o preferinţă din partea BNR pentru a ţine cursul de schimb stabil. Acesta a precizat că există un relativ consens în piaţă că leul este uşor supraevaluat.

"Cursul de schimb din România pe ultimii şapte ani arată ca un tunel care devine din ce în ce mai strâmt. Există o preferinţă din partea băncii centrale pentru a ţine cursul foarte stabil. Dacă ne gândim că cursul de schimb are şi o influenţă destul de mare asupra încrederii consumatorilor ca urmare a faptului că economia este euroizată şi cam toată lumea gândeşte în euro. Leul este destul de scump faţă de cel puţin zlotul polonez sau de forintul maghiar. Ce implică acest lucru, toate celelalte lucruri fiind egale: un producător român din România care produce acelaşi bun ca un producător din Ungaria şi Polonia, ca urmare a acestei stabilităţi a cursului de schimb, este forţat din marja de profit să acopere acest diferenţial. Este oarecum un consens în piaţă că leul românesc este cel puţin un pic supraevaluat dar o corecţie probabil va avea loc mai degrabă gradual", a afirmat economistul BCR.

"Revenirea economică pare să arate ca logo-ul de la Nike, îi spunem «swoosh». Nu ne mai aşteptăm să vedem carantinare totală sau un lockdown total. Din păcate criza ne-a găsit într-un moment nefavorabil din perspectiva posibilităţilor fiscale de a stimula economia. Există şi presiune din partea agenţiilor de rating. Mai pot fi scăzute dobânzile astfel încât să se stimuleze economia. În general ne aşteptăm la o depreciere uşoară şi graduală a cursului de schimb şi leul pare un pic supraevaluat. Din nou, în România niciodată nu te plictiseşti din perspectiva politică, mai ales că Guvernul va trebui la un moment dat să ia şi unele măsuri mai nepopulare care ar putea inclusiv testa majoritatea politică", a conchis acesta.