CIPRIAN DASCĂLU, ECONOMIST ŞEF BCR: "Problema bugetului de stat sunt cheltuielile rigide"

Problema României este că această criză ne-a prins într-o situaţie mai puţin favorabilă şi din păcate, cu toate că ar trebui să avem politici anti-ciclice, de stimulare a economiei, nu se poate amâna consolidarea fiscală dată fiind presiunea cu costurile de finanţare şi inclusiv profilul datoriei publice ca raport din PIB, a declarat, ieri, într-o întâlnire cu presa, Ciprian Dascălu, economist şef şi director de cercetare la Banca Comercială Română (BCR). Acesta punctează că problema bugetului de stat sunt "cheltuielile rigide", în special cele cu salarii şi pensii, care se apropie de 100% din toate încasările. Acestea sunt şi în atenţia agenţiilor de rating, având în vedere faptul că România se împrumută masiv.

Dascălu a afirmat: "România a terminat anul 2019 cu deficitele gemene oarecum un fel de «outlier» în Europa (care iese în evidenţă - n.r.), nu doar din recentele creşteri din ultimii ani de cheltuieli rigide, ci şi din venituri fiscale printre cele mai mici din Uniunea Europeană raportate la PIB. Problema bugetului de stat stă în cheltuielile rigide. Dacă ne uităm la acest raport dintre cheltuielile rigide, respectiv salarii din sectorul public şi pensii, raportate la veniturile sociale şi contribuţiile sociale, sunt deja foarte aproape de 100%, la 96%. Practic, aici stă dilema bugetară, acest raport. Este greu de crezut că se va ajusta numărătorul (cheltuielile - n.r.). Cel mai probabil se va urmări creşterea numitorului (veniturile - n.r.) şi din perspectiva colectării taxelor, dat fiind decalajul de TVA foarte mare, ar fi loc de îmbunătăţire, de creştere a numitorului astfel încât să scadă acest raport. Dacă ne uităm la exemple similare, în Bulgaria s-a întâmplat în decurs de 3-4, dar Polonia a reuşit într-un decurs de 2 ani să-şi reducă drastic gap-ul, destul de rapid. Dacă am ajunge la nivelul Bulgariei sau Poloniei probabil am aduce venituri bugetare suplimentare undeva la 3% din PIB (circa 30 de miliarde de lei - n.r.), care ar rezolva mult din această dilema bugetară. Structura cheltuielilor bugetare, partea rigidă, este şi în atenţia agenţiilor de rating care sunt îngrijorate de profilul de creştere al datoriei publice şi inclusiv al cheltuielilor cu dobânzile".

România plăteşte un cost pentru aceste deficite gemene, a spus economistul BCR: în cazul împrumuturilor în monedă locală, statul român se împrumută de aproape 3 ori mai scump faţă de Polonia.

"Ţine foarte mult de poziţia fiscală şi de faptul că la noi avem altă politică de curs de schimb, de flotare controlată, care date fiind constrângerile legate de deficite gemene, ţin ratele de dobândă ceva mai sus. Când un deficit bugetar mult mai redus şi deficit de cont curent (mai mic) ne împrumutam la randamente similare cu Polonia, undeva prin 2016, după care acest ecart a început să crească. Dacă ne gândim că pe termen de 10 ani, aici sunt randamentele de 10 ani, România şi Polonia au cam aceleaşi perspective de creştere, devine destul de clar că pe parcursul acestei perioade se acumulează cheltuieli cu dobânzile mult mai accelerat. Totuşi, faţă de perioada de vârf a crizei, s-a văzut o uşoară scădere a costurilor de finanţare, şi ne aşteptăm ca pe termen mediu, undeva în orizontul 2023, să vedem o convergenţă a randamentelor către cele din regiune", a explicat Ciprian Dascălu.

O parte din cauzele pentru randamentele/dobânzile ridicate este stabilitatea cursului, a afirmat acesta.

"Ca şi outlook, pe următorii ani vedem o depreciere nominală în linie cu diferenţialul de inflaţie, undeva la 2-3% pe an. Pe de altă parte, se poate observa că dacă ne uităm la cursul de schimb ajustat cu costul unitar cu forţa de muncă, leul românesc pare mai puţin competitiv cu forintul şi zlotul. Totuşi, dat fiind gradul de euroizare al României şi inclusiv datoriile sectorului privat către extern, în valută, beneficiile dintr-o depreciere pe partea canalului exportului net ar fi în mare parte acoperite de costurile, de creşterea serviciului datoriei companiilor private în cazul unei deprecieri prea mari. De aceea, probabil, se şi preferă această stabilitate a cursului. Ca şi prognoze, vedem o inflaţie în limitele intervalului ţintă al BNR pe următorii doi ani. Ne îngrijorează un pic, pe termen scurt, presiunile pe partea inflaţiei de bază, care rămâne în afara intervalului ţintă. Am observat aceste presiuni în toată Europa Centrală şi de Est. Probabil sunt legate de faptul că înainte de criză cam toate ţările din regiune se confruntau cu presiuni puternice pe piaţa forţei de muncă. Veneau după o perioadă destul de lungă de creşteri salariale şi am şi văzut în datele pe întreaga regiune că vânzările cu amănuntul au revenit în teritoriul pozitiv deja din iunie. În scenariul nostru de bază vedem în continuare inflaţia de bază rămânând destul de sus", a mai spus Dascălu.

Pentru dobânzi pare să existe loc de scădere, dar acest lucru va depinde foarte mult de coordonarea cu politica fiscală. Totodată, revenirea economică a fost destul de rapidă, dar pare că ritmul se mai temperează.

"Orice întărire a politicii fiscale va putea fi acomodată prin reduceri de dobânzi din piaţă. Nu mai vedem pe orizontul de 8 trimestre (2 ani - n.r.) o reducere a dobânzii cheie. În schimb, ne aşteptăm la reduceri de rezerve minime obligatorii şi implicit de injecţii de lichiditate în piaţă. (...) Sunt stimuli foarte puternici în Europa de Vest şi ne aşteptăm ca cererea externă să susţină revenirea în special pe sectorul industriei prelucrătoare. Din păcate, spaţiul fiscal este destul de limitat şi pachetul (fiscal al) României, deşi a fost bine targetat, nu s-a ridicat la nivelul pachetelor de sprijinire din Europa Centrală şi de Est. există şi această constrângere inclusiv de rating, de costuri de finanţare, care vine şi din profilul de creştere al datoriei publice raportate la PIB şi cheltuielile cu dobânzile raportate la venituri fiscale, ceea ce face o consolidare fiscală, deşi graduală, dar fiind contextul economic, inevitabilă. E loc de relaxare a politicii monetare, dar tot la fel, legat de viteza de corecţie a deficitelor gemene. Leul, dacă ne uităm la costurile unitare cu forţa de muncă, pare încă un pic supraevaluat dar nu ne aşteptăm la vreo corecţie bruscă. Destul de gradual, către media ţărilor vecine, vor converge şi costurile de finanţare ale statului, dat fiind că situaţia economică nu permite corecţii bruşte pe partea fiscală. Cel mai probabil corecţiile fiscale vor fi strâns legate şi de viteza de revenire economică", a declarat economistul şef al BCR.

De notat că BCR estimează pentru 2020 o contracţie a economiei noastre de 4,7% în acest an şi o creştere de 3,9% în 2021.

"Totul este sub umbra incertitudinii. Chiar şi când facem prognozele macro, cel puţin pe perioadele cât economia este mai mult sau mai puţin închisă. (...) Folosind modelele noastre clasice estimăm pentru acest an, practic din martie avem această estimare, de -4,7%. Atunci în martie eram priviţi ca fiind printre cei mai optimişti în perspectiva prognozelor. Consensul pieţei era undeva spre -8%. Era oarecum divergent şi faţă de prognoza oficială. Dacă ne amintim, atunci era -1,9%. Între timp şi prognoza oficială s-a mai ajustat către prognoza noastră şi consensul pieţei a început să conveargă către prognoza noastră. Acum e undeva la -5,2%. Este destul de greu să ne dăm seama cum va mai fi influenţată economia de ultimele evenimente. E puţin probabil să avem o carantinare totală. Dacă ne uităm ca şi evoluţie a acestui nou val, ne uităm la ţări din regiune care oarecum s-au confruntat cu ceva timp înaintea noastră, cu 3 săptămâni înaintea noastră, chiar o lună, cu o răbufnire a numărului de infectări şi dacă ne uităm deja Cehia şi Slovacia sunt de mai bine de o săptămână în stare de urgenţă, dar nu au închis economia. Deci, nu ne aşteptăm să vedem din nou un lockdown", a spus Ciprian Dascălu.

Anul viitor creşterea economică va depinde foarte mult şi de modul în care va arăta politica fiscală şi mixul de politici economice, potrivit economistului.

"Presupunând că nu vom mai avea un lockdown, prognoza noastră pentru anul viitor este o creştere de 3,9%. Pe termen mediu şi lung suntem ceva mai optimişti şi am inclus în prognoza noastră şi fondurile europene suplimentare din programul de revenire. Considerând un multiplicator relativ modest asupra creşterii economice a investiţiilor publice în general tot ajungem cu creşterea pe orizontul 2024 spre 5%. Pe termen scurt, ce putem vedea din indicatorii de încredere, per total economie s-a recuperat undeva la 60% din recul", a mai afirmat Dascălu.

El a precizat că, în contextul de incertitudine, BCR a realizat un indice construit printre altele pe date despre piaţa forţei de muncă, consumul de electricitate, consumul de gaze naturale, volumul tranzacţiilor cu cardurile BCR şi indicii de mobilitate Google.

"Am avut o scădere. Minimul a fost în aprilie unde economia a funcţionat cam la 26%, la un sfert dintr-o lună normală din perioada de pre-criză. După care, pe măsură ce s-au ridicat restricţiile, am avut o revenire destul de rapidă până în iulie, spre două treimi din capacitatea normală. În ultimele luni viteza de revenire a fost ceva mai lentă, iar pe final de septembrie chiar am avut o uşoară inversare de trend. Acum economia funcţionează la aproximativ trei sferturi din capacitate", a spus Dascălu.

Într-un scenariu alternativ, în care am mai avea încă un episod de lockdown de două luni, similar cu cel din primăvară, am avea o scădere de -7% anul acesta şi de -1% în anul următor, potrivit prognozelor BCR.

În trimestrul al patrulea, în scenariul de bază al băncii, activitatea economică este aşteptată să rămână pe o tendinţă pozitivă, evoluţie ce va duce la un avans economic cel mai probabil doar moderat faţă de trimestrul al treilea din acest an. Evoluţia economică depinde natural şi de evoluţia pandemiei, în scenariul de bază al BCR nefiind luate în calcul măsuri restrictive în ultimul trimestru din acest an.