CITIZENS TAKE OVER EUROPE/ FRANCESCA RATTI: Lipsa liderilor, drama actuală a Uniunii Europene

Instituţiile de la Bruxelles au nevoie de o nouă transformare menită să le aducă mai aproape de cetăţeni, de nevoile acestora, transformare ce poate fi realizată numai prin modificarea tratatelor Uniunii, a reprezentat principala temă a dezebaterii "Europa în pauză: este timpul cetăţenilor", care a avut loc în cadrul videoconferinţei europene online organizată de platforma civică "Citizens Take Over Europe", la care au aderat peste o sută de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii ce reprezintă societatea civilă de pe bătrânul continent.

Sinteza dezbaterii este ilustrată de declaraţia fostului secretar general adjunct al Parlamentului European, Francesca Ratti, care a spus: "Uniunea Europeană nu are lideri adevăraţi şi aceasta este drama actuală a întregii construcţii europene".

Domnia sa consideră că este nevoie de o reconstrucţie a relaţiilor dintre cetăţeni şi politicieni, fără ca vreuna dintre cele două părţi să iasă în pierdere.

Francesca Ratti a mai spus: "Din păcate, a devenit clar că decidenţii politici au alte priorităţi şi altă agendă decât cele ale cetăţenilor. De aceea, este necesar să fie realizat un spaţiu public permanent, unde cetăţenii să se întâlnească, să schimbe idei şi proiecte cu privire la noua lume care va fi creată după criza generată de Covid-19. În demersul nostru, ar trebui să fim ajutaţi de instituţiile publice şi de partidele politice, care în acest moment par preocupate doar să participe la dezbaterile din acest spaţiu, fără vreo implicare la nivel decizional".

În legătură cu transformarea instituţiilor europene s-a pronunţat şi Christophe Leclercq, fondator al platformei de ştiri politice europene - EURACTIV, care a arătat: "În acest moment, sunt două obiective primordiale: accelerarea implementării Green Deal şi modificarea tratatelor pentru a genera o schimbare reală a modului de lucru în cadrul instituţiilor europene. Reformarea tratatelor UE trebuie să constituie tema principală a campaniei pentru alegerile europarlamentare din 2024. În caz contrar, riscăm ca orice modificare să aibă soarta nefastă a Constituţiei Europene din 2005".

El a precizat că referendumul, deşi este un instrument democratic, nu este potrivit pentru ratificarea unui nou tratat, deoarece nu permite o dezbatere amplă, constructivă, cu privire la conţinutul juridic al tratatului, cetăţenii fiind nevoiţi să îşi exprime opţiunea: da sau nu.

"Campania pentru alegerile europene din 2024 trebuie, prin urmare, să devină momentul unei dezbateri politice fundamentale asupra marilor opţiuni europene, iar cetăţenilor trebuie să li se permită să se exprime prin votul lor. Rezultatele buletinului de vot vor face posibil să se vadă care sunt priorităţile şi preferinţele cetăţenilor. Pe scurt, alegerile favorizează o dezbatere mai subtilă decât un referendum şi permit cetăţenilor să se simtă cu adevărat implicaţi în scrutin", a punctat fondatorul Euractiv.

Dezbaterea ar urma să demareze cu un an înainte, în 2023, la ea vor participa partidele politice, organizaţiile societăţii civile şi mass-media, şi să fie organizată la diferite niveluri de guvernare (europene, naţionale, regionale).

Guillaume Klossa, preşedintele fondator al think tank-ului Europa Nova şi preşedinte al Civico Europahttps://www.facebook.com/civico.europa/ a afirmat: "Europa se află într-o nouă perioadă de criză, într-un nou impas şi este necesar ca liderii Uniunii să asculte voinţa cetăţenilor săi. Dorim să creăm un spaţiu european public destinat cetăţenilor din cele 27 de state membre care să facă propunerri pentru o nouă dezbatere privind agenda publică a Uniunii".

La rândul său, Tremeur Denigot, director de comunicare şi relaţii publice al Civico Europa şi reprezentant al EuropaNova, a spus că nu este normal ca proiectele derulate la nivel european sau regional să fie propuse doar de Comisia Europeană sau de către statele membre, deoarece ele nu coincid cu agenda cetăţenilor. Denigot a arătat: "Amintiţi-vă de alegerile europene din 2019. În timp ce politicienii vorbeau despre pericolul migraţiei, cetăţenii, conform sondajelor de opinie, erau interesaţi de măsurile pe care Comisia Europeană trebuie să le implementeze pentru protecţia mediului şi pentru combaterea schimbărilor climatice. Ceea ce propunem prin dezbaterea de astăzi este crearea unei platforme pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene. Politicienii au nevoie de acest instrument pentru a avea acces la cetăţeni, deoarece numai atunci putem vorbi cu adevărat despre o democraţie reprezentativă".

În legătură cu dorinţele cetăţenilor, Birut Andru¹kait, antreprenor, directorul executiv al companiei BalticPractice a precizat: "Proiectele privind energiile regenerabile, energia verde şi cele privind protecţia mediului, dacă vor fi prioritare pentru Comisia Europeană, înseamnă că agenda instituţiei de la Bruxelles va coincide cu agenda mea personală. Mulţi cetăţeni europeni au fost dezamăgiţi şi au ales să nu se prezinte la urne la alegerile europene de anul trecut. Dar cei care au votat, au ales anumite idei şi aceasta este esenţa democraţiei. Ideile respective trebuie puse în practică, iar una dintre acestea este Green Deal".

La rândul său, belgianul Paul Dujardin, director general centrului de artă BOZAR, a afirmat că este necesar un nou model economică menit să redefinească la nivel global Uniunea Europeană. Paul Dujardin a menţionat: "Vorbim despre un model democratic, bazat pe interconectivitate şi digitalizare, în care să îşi găsească locul cultura şi artiştii. Consider că, la nivel european, trebuie să apărăm artiştii, oamenii de cultură şi valorile pe care le promovează profesiile din acest domeniu. Europa trebuie să înţeleagă că în domeniul culturii şi artelor este nevoie de resurse pentru a inova. Din păcate, COREPER, Comisia Europeană şi Consiliul European nu văd problemele cu care ne confruntăm în fiecare ţară, la graniţe, problemele de logistică şi nici cum artiştii şi oamenii de cultură încearcă să supravieţuiască în condiţii impuse de autorităţile din fiecare ţară".

Jochen Sandig, antreprenor cultural şi fondator al patru instituţii culturale în Berlin, (Kunsthaus Tacheles, Sasha Waltz&Guests, Sophiensaele şi Radialsystem V - New space for the arts), susţine că ar trebui să primeze democraţia directă sau participativă pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Sandig a spus: "Astăzi nu asistăm doar la renaşterea Europei, ci şi la renaşterea cetăţenilor europeni. Avem nevoie de open-spaces, de mici agore în fiecare localitate din Europa, în care să fie organizate permanent dezbateri publice la care să participe cetăţenii, primarul şi aleşii locali. În urma acestor dezbateri, deciziile luate de autorităţi vor fi cu siguranţă doar în interesul public al cetăţenilor. Iar un rol important în aceste dezbateri îl pot avea artiştii, ca promotori ai democraţiei şi ai dezvoltării. Consider că arta joacă un rol cheie pentru noua Europă, deoarece artiştii sunt adevăraţii catalizatori ai democraţiei, iar sufletul Europei este cultura".

Filosoful politic Michelle Fiorillo, susţine că este nevoie de un spaţiu intermediar între cetăţeni, politicieni şi instituţii şi că acest rol şi-l pot asuma mai mulţi actori.

"Rolul principal în acest sens îl pot juca mass-media audio-vizuală şi presa scrisă, deoarece informaţiile oferite în cele 27 de limbi ale Uniunii Europene ajung astăzi rapid în orice stat membru, fiind foarte uşor de tradus prin mijloacele pe care ni le oferă secolul XXI. Un alt rol în această intermediere îl pot juca think tank-urile politice şi anumite site-uri de internet", a concluzionat Michelle Fiorillo.