CJUE şi scandalul Pfizergate: SMS-uri dispărute sau şterse?

Audierea de vinerea trecută ce a avut loc la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Pfizergate privind schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi Albert Bourla - CEO al companiei Pfizer, în perioada în care funcţionarii de la Bruxelles negociau contractul de achiziţie a vaccinurilor anti-Covid, s-a încheiat fără ca instanţa supremă a blocului comunitar să facă lumină în acest dosar, lăsând practic rezolvarea speţei în sarcina instanţelor din Belgia, susţine cotidianul France Soir, care citează opiniile reclamantului Frederic Baldan şi ale avocatei Diane Protat.

Din păcate, concluzia celor doi este că CJUE nu are autoritatea de a confisca sau de a solicita Comisiei să predea mesajele text dintre von der Leyen şi Bourla, mai ales că Executivul comunitar a refuzat să confirme sau să infirme existenţa acestor mesaje, complicând investigaţiile.

Cu toatea acestea, în timpul audierii Frederic Baldan a afirmat într-o postare pe pagina oficială de Twitter (X) că au apărut două noi informaţii:

- Comisia Europeană susţine că nu deţine mesajele respective, iar Secretariatul general şi cabinetul Ursulei von der Leyen afirmă că nu au cunoştinţă despre locaţia sau formatul acestora (SMS, WhatsApp, Signal, etc.).

- Ursula von der Leyen ar fi declarat că telefonul său a fost înlocuit în 2022 fără ca datele să fie transferate. Într-o altă declaraţie, a susţinut însă că nepoata sa ar fi şters din greşeală mesajele respective.

Frederic Baldan susţine că se pare că von der Leyen a configurat aplicaţiile pentru ştergerea automată a mesajelor, ceea ce ar putea fi interpretat ca o tentativă de a distruge documente administrative. Mai mult, Comisia Europeană a invocat un concept juridic inventat - "mesaje scurte de concediu" - pentru a justifica neînregistrarea acestora.

CJUE a recunoscut că doar jurisdicţiile penale belgiene pot cerceta acest caz în detaliu. Deşi instanţa administrativă a UE poate anula refuzul Comisiei de a furniza mesajele, acest lucru ar putea declanşa doar o nouă rundă de decizii care să ajungă din nou în faţa CJUE - un proces fără sfârşit.

În cazul Pfizergate, Ursula von der Leyen este acuzată de încălcarea codului de conduită al comisarilor europeni şi a Cartei drepturilor fundamentale a UE, în special a dreptului la transparenţă. Baldan şi echipa sa consideră că singura soluţie corectă ar fi suspendarea acesteia din funcţie, în contextul în care acţiunile sale au subminat încrederea în instituţiile europene.

Amintim că în martie 2023, Baldan a depus o plângere penală împotriva Ursulei von der Leyen, a lui Albert Bourla şi a Pfizer, acuzându-i de uzurpare de titluri, distrugere de documente şi corupţie. La plângere s-au alăturat Polonia, Ungaria şi aproape 1000 de alţi reclamanţi. Următoarea audiere în această procedură este programată pentru 6 decembrie 2024, la Tribunalul din Liege.

Cotidianul american The New York Times, care a formulat o cerere de acces la mesajele SMS schimbate de von der Leyen cu Albert Bourla, nu s-a alăturat plângerii penale, deşi ar fi putut să o facă în baza articolului 151 din Codul penal belgian.