CLARA VOLINTIRU, ASE: "Suferim de orbul găinilor: vedem numai problemele din curtea noastră"

Preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către ţara noas­tră, începând din 1 ianuarie 2019, nu trebuie să nască neapărat o dis­cuţie despre cât de pregătiţi suntem noi, ci despre cât de pregătit este întreg contextul european, conform doamnei Clara Volintiru, profesor universitar în cadrul Departamentului de Relaţii Economice Internaţionale (REI), al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

Clara Volintiru ne-a declarat, ieri: "Cred că aceasta este mai puţin o dis­cuţie despre cât de pregătiţi suntem noi, şi mai degrabă despre cât de pregătit este întreg contextul european. Suferim de orbul găinilor: vedem numai problemele din curtea noastră şi nu ne dăm seama că de fapt întreaga Uniune Europeană se confruntă cu un nivel foarte ridicat de instabilitate şi incertitudine cu privire la definiţiile proiectului comun. În aceste condiţii, este grea preşedinţia pentru o ţară oricât de bine ar fi pregătită. Poate deveni chiar un efort futil în momentul în care ne gândim la proverbul «Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg». Deci, mai degrabă decât pregătirea de obiective în sine pentru această preşedinţie cred că este important să avem oameni pregătiţi pentru negocieri întrucât ele vor avea un grad moderat de incertitudine".

Potrivit domniei sale, toate statele membre au în continuare o agendă în schimbare.

"România este o ţară cu anumite provocări interne, dar care, pe perioada preşedinţiei UE, se va confrunta cu un context extrem de dificil la nivel european", ne-a declarat Clara Volintiru, subliniind: "Să nu uităm de Brexit şi alegerile europene din 2019, care răs­toarnă situaţia complet, transformă mandatul preşedinţiei noastre în numai zece săptămâni efective de lucru. Va fi un mandat constrâns".

Clara Volintiru aminteşte că, din perspectiva preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, au fost declarate deja patru axe prioritare - convergenţă, siguranţă, afaceri globale şi Europa valorilor comune.

"Aceste teme cuprind în mare măsură priorităţile pe care UE şi le-a asumat, şi se aseamănă, din punct de vedere al generozităţii de subiect, cu cele pe care le-au avut preşedinţiile Austriei şi Bulgariei", a menţionat doamna Volintiru, aducând în atenţie şi obiectivele preşedinţiei: "În cadrul fiecărei priorităţi putem trasa, deşi nu sunt documente explicite în acest sens, obiective specifice. Astfel, în sensul convergenţei există o serie de obiective în ceea ce priveşte politica de coeziune şi politica agricolă comună, România fiind interesată să aibă acelaşi nivel de finanţare, respectiv să nu scadă semnificativ. Se vorbeşte foarte mult despre scăderea bugetului comunitar în urma ieşirii Marii Britanii din UE, dar în acelaşi timp se discută de compensarea acestei pierderi printr-o creştere a contribuţiilor naţionale. Din perspectiva României, aceasta ar fi opţiunea dezirabilă pentru că este unul dintre beneficiarii neţi mari ai fondurilor structurale europene.

În al doilea rând, tot la nivel de convergenţă, este important de urmărit formula prin care se vor aloca în continuare fondurile. Este vorba despre formulă în ansamblu, la nivel de rată de cofinanţare, dar şi în sens specific pe fiecare dintre politici în sine. De exemplu, pe politica agricolă comună se discută despre o plafonare a finanţărilor pentru marii fermieri, pe politica de coeziune se discută foarte mult despre proiecte cu valoare adăugată europeană. Aceste elemente nu sunt neapărat în favoarea României, din perspectiva contextului în care se află ţara noastră astăzi. Sigur că orice stat membru îşi doreşte dezvoltarea de proiecte cu valoare adăugată europeană, dar în acelaşi timp România are încă o serie întreagă de priorităţi de dezvoltare naţionale nerezolvate care ar putea să beneficieze de finanţare europeană. Acestea sunt câteva obiective specifice pe care le putem urmări".

Clara Volintiru a făcut referire şi la partea de siguranţă şi securitate, spunându-ne că, în calitate de ţară frontalieră, România a avut şi are o serie întreagă de poziţii de susţinere cu privire la reformele de asigurare a frontierelor spaţiului comunitar şi măsuri de securitate cibernetică.

"România va susţine aceste obiective pentru că se aliniază strategiei sale în domeniul siguranţei şi securităţii naţionale şi europene, dar nu e la fel de afectată de probleme de terorism, migraţie, precum ţările din periferia sudică", a afirmat Clara Volintiru, subliniind că ţara noastră va putea folosi aceste poziţii de susţinere pentru a-şi asigura concesii pe alte paliere.

Doamna Volintiru mai spune că ţara noastră rămâne un susţinător al tuturor relaţiilor de liberalizare comercială pe care UE le angajează cu diverşi parteneri la nivel global, dar mai aproape de graniţele României este expansiunea în zona parteneriatului estic. "Acolo există deja o istorie bogată de acţiuni şi de implicare a României, şi probabil că va continua să susţină obiective în acest sens", a declarat Clara Volintiru.

Legat de Europa valorilor comune, doamna Volintiru afirmă că aceasta este "cea mai generoasă categorie de priorităţi" pentru că viitorul compact social european (n.r. parte a Tratatului UE) priveşte probleme mari, stringente ale României, precum sănătatea grupurilor vulnerabile, mobilitatea forţei de muncă, drepturi comune, îngrijire, recunoaşterea certificărilor de muncă, studii, proiecte de tip Erasmus. "Toate acestea sunt elemente care vin în întâmpinarea şi tratarea unor provocări cu care România se confruntă astăzi", a precizat Clara Volintiru.

Pe partea de recomandări, domnia sa consideră că este foarte important să se stabilească un mandat naţional, sectorial, cu o gestiune de tip scenariu: plafon maxim, plafon minim de îndeplinire a obiectivelor, pentru că Europa este, acum, "o imagine cu multe piese în mişcare". Conform spuselor sale, "pachetele de negociere din timpul preşedinţiei Austriei nu au avansat suficient de mult şi atunci încă avem de a face cu foarte multe piese de negociere pe masă". Acest tip de scenarii maximal -minimal poate ajuta oficialii români, reprezentanţii, delegaţii ţării noastre să abordeze în paralel, în aceleşi timp, diverse acte de negociere, potrivit doamnei Volintiru.

• Liviu Voinea, BNR: "UE nu-şi poate permite să meargă dintr-o criză într-alta"

Uniunea Europeană nu-şi poate permite să meargă dintr-o criză într-alta şi are nevoie de reforme structurale de amploare în fiecare din statele membre, a declarat, ieri, Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a afirmat în cadrul conferinţei cu tema "Viitorul Europei": "Pe termen scurt, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru trei provocări la adresa stabilităţii financiare, care se întăresc una pe alta. Prima este problema datoriei suverane în zona euro, care nu va aştepta, ci dimpotrivă. Italia este în lumina reflectoarelor şi aceasta este o problemă sistemică, de dimensiuni fără precedent. Poate fi rezolvată, dar nu fără disciplină bugetară, pe de o parte şi solidaritate, pe de altă parte, şi să nu uităm de responsabilitate".

Liviu Voinea a adus în atenţie şi normalizarea politicilor monetare, subliniind: "S-a întâmplat deja în Statele Unite, dar se va întâmpla şi în zona euro, mai devreme sau mai târziu. Acest lucru va afecta ţările profund îndatorate şi băncile care sunt prea expuse la datoriile suverane ale acelor ţări. Provocarea pentru Uniunea Europeană este să menţină ritmul creşterii economice atunci când normalizarea politicii monetare va avea loc".

În opinia sa, au fost făcuţi mulţi paşi deja la nivel instituţional, precum Pactul de stabilitate şi creştere, directiva privind cerinţele de capital, uniunea bancară, mecanismul unic de rezoluţie, mecanismul unic de supervizare, dar aceste reforme "sunt incomplete şi doar parţial testate". Conform viceguvernatorului BNR, UE ar trebui să continue şi să finalizeze reforma instituţională prin finalizarea uniunii bancare, aspectele privind operaţionalizarea schemei europene de garantare a depozitelor, prin introducerea unor niveluri minime privind fondurile proprii, privind pasivele pentru grupurile bancare, prin dovedirea mecanismelor sale de testare a stresului şi prin clarificarea balanţei delicate între macrosupervizarea consolidată a băncilor şi responsabilitatea naţională în termeni de soluţionare.

• Liviu Voinea: "România va continua procesul de finalizare a uniunii economice şi monetare"

BNR lucrează îndeaproape cu celelalte bănci din sistemul european al băncilor centrale şi va face parte din preşedinţia română a Consiliului UE pentru problemele din zona sa de expertiză, potrivit lui Liviu Voinea.

Domnia sa a spus: "România va continua procesul pentru finalizarea uniunii economice şi monetare prin realizarea de contribuţii la doi importanţi piloni: uniunea bancară şi uniunea capitalului. Pe baza progreselor realizate de preşedinţia austriacă şi pe rezultatele summitului UE, preşedinţia noastră va continua eforturile pentru finalizarea uniunii bancare prin avansarea procesului pentru reducerea riscului şi partajarea riscului şi pentru continuarea sprijinirii discuţiei pentru mecanismul european de stabilitate pe baza fondului unic de rezoluţie precum şi discuţia privind schema europeană de garantare a depozitelor". Domnia sa a amintit că un alt aspect important în timpul preşedinţiei României este pachetul de măsuri privind creditele neperformante, care se află la un nivel foarte ridicat.

"Măsurile propuse au drept obiectiv să accelereze progresele realizate deja în reducerea creditelor neperformante şi să împiedice o nouă acumulare", a precizat Liviu Voinea.