CLAUDIA SOFIANU, EY ROMÂNIA:  "Respectarea sistemului public de pensii ar elimina pensiile speciale"

Respectarea principiilor care stau la baza sistemului public de pensii ar duce la dispariţia conceptului de "pensii speciale" şi astfel nu s-ar mai avea în vedere impozitarea diferită/suplimentară a pensiilor, susţine Claudia Sofianu, Partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

Reprezentanţii EY România ne-au răspuns, recent, la câteva întrebări legate de climatul economic din ţara noastră şi de efectele măsurilor fiscale adoptate de Executiv.

În legătură cu impozitarea pensiilor, propusă de Ministerul de Finanţe, Claudia Sofianu, ne-a declarat: "Într-adevăr, în ultimul timp, au exis­tat diverse discuţii despre impozitarea suplimentară/diferită a pensiilor mari. S-au vehiculat mai multe variante, ca de exemplu: introducerea aşa-numitei «taxe de solidaritate» constând în impozitarea cu 90% a sumei ce depăşeşte pragul de 10.000 lei/lună, sau impozitarea graduală a pensiilor, până la 40%, în funcţie de cuantumul lor şi luând ca referinţă un plafon de 7.000 lei, etc. Până în acest moment, nu am văzut însă nici o propunere de modificare legislativă concretă, neexcluzând varianta că s-ar putea să fie în lucru la Ministerul de Finanţe".

Domnia sa consideră că ar fi foarte importantă o discuţie despre principiile care stau la baza sistemului public de pensii (regăsite de altfel în noua Lege a pensiilor nr. 127/2019), şi anume: Principiul unicităţii (conform căruia statul garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept pentru toţi asiguraţii sistemului; Principiul obligativităţii: [...] persoanele fizice au obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor; Principiul contributivităţii: fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate şi plătite de persoanele fizice şi juridice care contribuie la sistemul public de pensii etc.

Respectarea acestor principii va duce la calcularea cuantumului pensiilor în funcţie de contribuţiile efectiv plătite şi, în consecinţă, nu am mai fi în situaţia de a avea conceptul de "pensii speciale" şi, potenţial, nici nu s-ar mai avea în vedere impozitarea diferită/suplimentară, a explicat reprezentanta EY România.

Conform doamnei Sofianu, în ceea ce priveşte eventuala suplimentare a sumelor de la bugetul de stat, ca urmare a unor astfel de măsuri, este nevoie de informaţii specifice pentru a putea evalua un posibil impact (de exemplu, cota efectivă de impozitare, eventualele plafoane, aşa cum am menţionat mai sus, etc.), detalii care nu sunt dis­ponibile în acest moment.

Claudia Sofianu a mai precizat că nu se aşteaptă, însă, ca impactul să fie unul important, ţinând seama de faptul că numărul pensiilor speciale, mari, de exemplu peste 10.000 lei/lună, este, totuşi, redus în acest moment.

Conform informaţiilor din presă, un proiect de lege depus de senatorul PSD Liviu Pop prevede impozitarea cu 90% a sumelor ce depăşesc 10.000 de lei din pensia lunară. Sumele de până în 10.000 de lei din pensia lunară sunt impozitate cu 10%, potrivit aceluiaşi proiect aflat în lucru la Comisiile din Senat.

Amintim că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat, luna trecută, că în şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD, s-a convenit, de principiu, un plafon de 10.000 de lei pentru pensiile speciale, urmând să fie aplicată o "taxă de solidaritate" pensiilor care depăşesc această sumă. Teodorovici a precizat că după ce actul normativ va fi adoptat de Guvern, va ajunge la Parlament, "unde se va vedea varianta agreată".

• Andra Caşu, EY România: "Abrogarea OUG 114 ar însemna o încercare de reparaţie morală, având în vedere condiţiile în care a fost adoptată"

În ceea ce priveşte efectele OUG 114/2018, la mai bine de o jumătate de an după intrarea în vigoare a acestui act normativ, specialiştii din cadrul companiei de consultanţă ne-au spus că, în urma modificărilor aduse în martie 2019 prin OUG 19/2019, impactul financiar va fi semnificativ mai mic, comparativ cu ce se estima în baza modului de calcul al taxei pe active prevăzut în forma iniţială a OUG 114.

Andra Caşu, Partener Asociat, Asis­tenţă Fiscală şi Juridică, EY România, a explicat: "Efectele OUG 114/2018 la nivel fiscal trebuie privite din mai multe direcţii. În primul rând, în ceea ce priveşte taxa pe activele financiare, primul termen de declarare şi plata este 25 august 2019, deci abia după acel moment va fi clar impactul financiar efectiv al acestei taxe asupra băncilor. Ce putem spune cu siguranţă, este că în orice caz, în urma modificărilor aduse în martie 2019 prin OUG 19/2019, impactul financiar va fi semnificativ mai mic, comparativ cu ce se estima în baza modului de calcul al taxei pe active prevăzut în forma iniţială a OUG 114. În al doilea rând, poate cel puţin la fel de important ca impactul financiar, este faptul că adoptarea OUG 114, în lipsa oricăror consultări prealabile cu mediul de afaceri, a condus la diminuarea încrederii băncilor, a contribuabililor din celelalte industrii afectate (cum ar fi cel energetic şi cel al telecomunicaţiilor), precum şi a mediului de afaceri în general, în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului legislativ românesc".

Din acest punct de vedere, economia ţării noastre s-a confruntat cu efecte negative dificil de cuantificat în ceea ce priveşte atragerea de noi inves­tiţii şi implementarea sau continuarea celor deja planificate, a adăugat domnia sa.

La rândul său, Claudia Sofianu, a arătat că facilităţile fiscale pentru companiile din construcţii, prevăzute de OUG 114, au vizat consolidarea acestui domeniu puternic afectat şi de lipsa forţei de muncă.

Din punct de vedere tehnic însă, unele dintre aceste prevederi legislative au fost (cel puţin în forma iniţială) neclare, interpretabile, lacunare, fără posibilitatea de aplicare în practică, necorelate cu restul actelor normative incidente, astfel încât, după şase luni, ele sunt în continuare subiect de modificare sau clarificare, a mai spus domnia sa.

"Sperăm ca, în curând, folosirea acestor facilităţi să poată fi făcută la scară largă de către companiile din domeniu astfel încât să îşi atingă scopul", a conchis doamna Sofianu.

Abrogarea acestui act normativ ar însemna o încercare de reparaţie morală, având în vedere condiţiile în care a fost adoptată, subliniază Andra Caşu.

În acelaşi timp, în ceea ce priveşte predictibilitatea legislaţiei fiscale (atât de necesară creării premiselor optime pentru desfăşurarea business-ului), nu se poate ignora nici scenariul în care o abrogare intempestivă nu ar adânci şi mai mult sentimentul de nesiguranţă şi incertitudine existent, deja, în rândul mediului de afaceri, a mai spus domnia sa.

Prin urmare, decizia legată de viitorul acestui act legislativ trebuie cântărită în mod echilibrat şi trebuie să fie una bine justificată în contextul macroeconomic şi fiscal actual, a conchis Andra Caşu.