English
Aurul s-a "trezit la viaţă" în Q4 2022. De la minimul de 1614 dolari din 28 septembrie 2022, până la 1940 dolari, pe 25 ianuarie 2023, (ora 20:00), aurul a recuperat 20,1%, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, motivele creşterii par a fi atât tendinţa de depreciere a dolarului american (indicele dolarului a pierdut 11,5% în aceeaşi perioadă), cât şi dorinţa de acumulare de rezerve de către participanţi importanţi la piaţă.
Unele bănci centrale şi-au majorat, de asemenea, semnificativ achiziţiile de aur.
Elveţia: exporturile de aur spre China şi Turcia, principalele destinaţii, cresc în 2022
China a importat anul trecut 1345 tone de aur, în creştere vizibilă faţă de 821 de tone în 2021. Este anul cu cea mai mare ,,sete" de importuri de după 2018, când au fost aduse 1506 de tone.
Nivelul exporturilor totale de aur ale Elveţiei, cel mai important centru de rafinare, au ajuns la 1700 tone anul trecut, cel mai înalt nivel de după 2016, China fiind un factor esenţial în creşterea volumelor.
În ultima lună a anului care tocmai s-a încheiat, China şi Turcia au condus în topul exporturilor elveţiene. Turcia a importat 188 de tone, un record pentru seria de date care începe în 2012.
Banca centrală a Chinei a acumulat 62 de tone în noiembrie şi decembrie, aducând nivelul total al deţinerilor la 2010 tone. Achiziţiile sunt primele raportate oficial după 2019.
În toamna anului trecut, prima de tranzacţionare a aurului în Shanghai faţă de Londra a depăşit frecvent 30 de dolari/uncie, ajungând chiar şi la peste 50 de dolari/uncie.
Deşi cotele impuse de banca centrală pentru importuri şi deficitul acumulat în pandemie - când importurile s-au redus drastic, adăugând volumul ridicat al importurilor şi acţiunile băncii centrale, semnalul venit dinspre a doua economie a lumii sugerează un apetit în creştere pentru metalul preţios.
În mod tradiţional, India şi China sunt cei mari consumatori mondiali de aur. Aprovizionarea tinde să fie mai ridicată, de asemenea, înaintea sărbătorii noului an.
Speranţa domolirii inflaţiei, şi, implicit, a ratelor de dobândă, a ajutat, de asemenea, aurul. Spre deosebire de depozitele bancare, aurul nu oferă dobândă, şi chiar implică costuri de stocare în siguranţă.
Nivelul general al incertitudinii a jucat de asemenea un rol, însă metalele preţioase par să-şi fi schimbat comportamentul, fiind mai puţin sensibile la factori geopolitici decât în trecut.
Pe termen scurt, o retragere chiar şi de scurtă durată de la cumpărare, de aşteptat din Asia după Anul Nou Lunar, sau a unor cumpărători precum băncile centrale ar putea permite corecţii consistente.
În perspectivă, în special pe un orizont multi-anual, trendul ascendent ar putea fi susţinut de fragmentarea est-vest, acumulările în rezervele băncilor centrale, temperarea dobânzilor şi costurile de extracţie şi procesare în creştere.
Un randament încă şi mai ridicat a oferit în ultimele luni un alt metal preţios: argintul.
Piaţa a adus, faţă de minimele din septembrie, un randament de 35,4% pentru argint (din 1 septembrie anul trecut până pe 25 ianuarie 2023, la ora 20:00), subliniază sursa citată.
Argintul, având o utilizare industrială mai pronunţată, este în mai strânsă legătură cu dinamica economiei.
Pe de altă parte, chiar dacă regiuni întregi se confruntă cu încetinire sau risc de recesiune, argintul este un element utilizat pe scară largă în industria energiei regenerabile, iar creşterile de preţ ale energiei au accelerat migrarea spre soluţii alternative. Într-un automobil electric, spre exemplu, cantitatea de argint utilizată e de 25-50 de grame, aproape dublă faţă de cea dintr-un motor cu combustie internă.
Potrivit estimărilor Silver Institute (organizaţie internaţională nonprofit cu membrii din întreaga industrie a argintului), panourile fotovoltaice au ajuns să reprezinte 11,52% din cerere în anul trecut, în creştere de la 10,84% în 2021.
Potrivit sursei menţionate, deficitul pieţei, dat de oferta totală din mine, reciclare şi vânzări ale sectorului public, minus cererea totală inclusiv industrie, lingouri şi monede, ar fi estimat la 71,5 milioane de uncii, de la 51,8 milioane de uncii anul trecut.
Aceste valori sunt calculate chiar înaintea investiţiilor financiare, în produse listate pe burse. Cu acestea, deficitul este estimat la 96,5 milioane de uncii anul acesta, în scădere de la 116,7 milioane de uncii în 2021.
Deşi unele prognoze ale observatorilor pieţei sunt foarte optimiste, precum cea de 30 de dolari/uncie a ABC Bullion, care ar duce la un vârf al ultimilor 10 ani, este de reţinut că argintul este cunoscut pentru volatilitatea sa foarte ridicată.
În privinţa producătorilor, marjele de profit ale industriei permit absorbirea unor şocuri de preţ.
Pe de altă parte, e adevărat că producţia din mine e cu aproximativ 57 milioane de uncii sub nivelul de 900 milioane din 2016, iar argintul, obţinut ca produs secundar din mine aurifere, de cupru sau de plumb-zinc, nu răspunde foarte repede la fluctuaţiile cererii. În plus, perioadele de inflaţie ridicată tind să ofere argintului o performanţă mai ridicată decât a aurului.
Asemenea aurului, argintul are o perspectivă relativ limitată pe termen scurt, însă şi elemente favorabile pe termen mai lung, subliniază sursa citată.
Un factor important este tendinţa de electrificare a transportului şi mişcarea spre resurse de energie regenerabilă. În plus, pentru ambele metale preţioase, Rusia e un producător important, aflat pe locul 3 mondial pentru aur şi 4 pentru argint.
Producţia de argint a Rusiei este pe un trend de scădere pronunţat, fiind în 2021 la 55% din nivelul din 2014. În cazul aurului, declinul de 3% din 2018 până în 2021 pare neglijabil.
Cu toate acestea, în cazul prelungirii sau amplificării conflictului din Ucraina, se pot înregistra presiuni suplimentare, de sensuri diferite, pe ofertă şi cerere, care ar putea acţiona suplimentar în sens favorabil preţurilor metalelor preţioase, se menţionează în comunicat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
