Clauzele abuzive vor putea fi denunţate de la 1 octombrie

Guvernul României nu a aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă, propus de Ministerul Justiţiei, care presupunea amânarea cu încă 5 luni a denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv creditele bancare. Astfel, acestea vor putea fi denunţate începând cu data de 1 octombrie, în loc de 1 februarie 2014, aşa cum dorea Ministerul Justiţiei. Premierul Victor Ponta a confirmat decizia Guvernului de a nu mai amâna posibilitatea denunţării acestor clauze. "Nu, nu mai amânăm deloc!", a declarat şeful Executivului, citat de Mediafax.

Decizia Guvernului este corectă, punând capăt unor abuzuri ale băncilor, este de părere avocatul Marius Coltuc. Domnia sa ne-a declarat: "Este o măsură corectă luată de guvernul Ponta. Prin respingerea proiectului ordonanţei de urgenţă al Ministerul Justiţiei se pune capăt, momentan, abuzurilor băncilor în privinţa includerii în clauzele contractuale a unor prevederi şi comisioane vădit nefavorabile consumatorilor." Marius Coltuc a continuat: "Practic, prin această măsură, se ţine cont de practica instanţelor de judecată, constantă în ultima vreme, de a anula clauzele şi comisioanele abuzive din contractele de credit financiar-bancar. Aceasta vine să confirme politica abuzivă a băncilor împotriva propriilor clienţi din ultimii ani".

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu, susţine avocatul, care a conchis: "Instanţa, în cazul în care va constata existenţa clauzelor abuzive din contract, va obliga profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale".

Guvernul României a decis, la începutul anului, prin ordonanţă de urgenţă, la solicitarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), amânarea articolului cu pricina până la data de 1 iulie a anului curent. Misiunea FMI a motivat cererea prin faptul că decizia ar urma să fie luată fără să fie întocmit un studiu de impact asupra sistemului bancar.

Potrivit avocatului Marius Coltuc, aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007. Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de procedură civilă şi a legii de aplicare, la 15 februarie 2012, modificările au fost prorogate de două ori, o dată prin ordonanţă de urgenţă şi o dată prin Parlament, ultimul termen oficial fiind 1 octombrie, aminteşte domnia sa.

În luna iunie, Banca Naţională a României (BNR) a trimis Guvernului un raport care evidenţia faptul că instituţiile bancare ar putea avea pierderi de peste un miliard de euro dacă introducerea proceselor privind clauzele abuzive ar avea loc. De asemenea, BNR a motivat prin faptul că, în acest mod, ar fi pusă în pericol stabilitatea financiară. Astfel, în urma studiului BNR, posibilitatea denunţării clauzelor abuzive a fost amânată din nou, până la 1 octombrie anul curent.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că respectivele clauze abuzive reclamate fac parte din contractele semnate de debitori, aceştia trebuind să şi le asume. Conducătorul Băncii Naţionale a mai spus că astfel vor fi afectate resursele viitoare ale băncilor, subliniind faptul că stabilitatea sistemului financiar-bancar este prioritară, aceasta trebuind să fie protejată.

Procesele respective urmează să fie judecate, în primă fază, la Tribunal, urmând ca sentinţa definitivă să aparţină judecătorilor de la Curtea de Apel.

În cazul în care Guvernul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.

Cele 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească au încheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, triple faţă de 2011.