CNBC: "Creşterea datoriilor şi a deficitelor SUA provoacă îngrijorări legate de economiei şi pieţe"

Datoria guvernamentală a Statelor Unite, care a crescut cu aproape 50% de la începutul pandemiei Covid-19, provoacă îngrijorări mari atât pe Wall Street cât şi la Washington, scrie CNBC.

Conform publicaţiei menţionate, datoria federală se ridică în prezent la 34,5 trilioane de dolari, cu 11 trilioane peste nivelul din martie 2020, echivalând cu peste 120% din economia Statelor Unite.

"Avem deficite structurale mari şi va trebui să ne confruntăm cu asta mai devreme sau mai târziu", a declarat săptămâna trecută preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, în faţă unor bancheri din Amsterdam, citat de CNBC.

Powell a evitat să comenteze mai mult, dar i-a încurajat pe cei din auditoriu să citească recentele rapoarte ale Biroului de Buget al Congresului privind starea fiscală a ţării. "Toată lumea ar trebui să citească ceea ce se publică despre deficitul bugetar al Statelor Unite şi ar trebui să fie foarte îngrijorată de faptul că, aleşii, trebuie să abordeze acest lucru, mai devreme decât mai târziu", a spus preşedintele Fed.

• Teritorii neexplorate pentru datorie şi deficite

Cifrele prezentate de Biroul de Buget al Congresului conturează traiectoria probabilă deloc îmbucurătoare a datoriilor şi deficitelor, scrie trustul media american.

Conform estimărilor agenţiei de supraveghere, datoria guvernamentală deţinută de public, care în prezent totalizează 27,4 trilioane de dolari şi exclude obligaţiile intraguvernamentale, va creşte de la nivelul actual de 99% din PIB la 116%, în următorul deceniu. "Aceasta ar fi o sumă mai mare decât oricare alta din istoria naţiunii", potrivit Biroului.

Creşterea deficitelor bugetare a dus la majorarea datoriei publice, iar Biroul de Buget al Congresului se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească. Pentru acest an fiscal, agenţia estimează un deficit de 1,6 trilioane de dolari (deja deficitul este de 855 miliarde de dolari în primele şapte luni), care va creşte la 2,6 trilioane de dolari până în 2034. Ca pondere din PIB, deficitul va creşte de la 5,6% în anul curent la 6,1% în zece ani.

"După Marea Depresiune, deficitele au depăşit acest nivel doar în timpul şi la scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial, în vremea crizei financiare din 2007-2009 şi a pandemia de coronavirus", se arată în raportul Biroului.

Cu alte cuvinte, astfel de niveluri ridicate ale deficitului sunt frecvente mai ales în timpul recesiunilor economice şi nu în perioadele de prosperitate relativă, situaţie de care SUA s-a bucurat în cea mai mare parte a epocii de după scurta cădere provocată de pandemia din martie 2020. De partea cealaltă a Atlanticului, ţărilor membre ale Uniunii Europene li se cere să menţină deficitele la 3% din PIB, scrie CNBC.

"America trebuie să fie conştientă că este nevoie să se concentreze ceva mai mult pe problemele interne legate de deficitul fiscal; este un lucru important pentru lume", a spus miercurea trecută Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan Chase, într-un interviu oferit postului Sky News. "La un moment dat va apărea o problemă; de ce trebuie să se aştepte? Problema va fi cauzată de piaţă şi atunci vei fi forţat să o abordezi probabil într-un mod mult mai inconfortabil decât dacă ai aborda-o de la început", a adăugat Dimon.

Într-o opinie acordată recent publicaţiei Financial Times, vestitul investitor Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, şi-a exprimat temerea că majorarea datoriilor Statelor Unite va face titlurile de stat ale SUA mai puţin atractive, "în special pentru investitorii internaţionali îngrijoraţi de nivelul datoriei SUA şi de posibilele sancţiuni".

Cel puţin până acum nu a fost cazul - datoria federală a SUA deţinută de străini s-a situat la 8,1 trilioane de dolari în martie, cu 7% peste nivelul din urmă cu un an, potrivit datelor Departamentului de Trezorerie publicate săptămâna trecută. Titlurile de trezorerie americane, considerate active fără risc, sunt încă văzute drept locuri atractive pentru plasarea de numerar, dar acest lucru este posibil să se schimbe dacă Statele Unite nu îşi vor ţine în frâu finanţele, conform CNBC.

• Impactul asupra pieţei

Efectele randamentelor în creştere ale obligaţiunilor este posibil să se vadă, mai rapid, în pieţele de acţiuni, potrivit publicaţiei americane.

În general, când randamentele cresc preţurile acţiunilor scad.

"Problema uriaşă evidentă este că datoria federală a SUA se află acum pe o traiectorie complet nesustenabilă pe termen lung", au spus analiştii de la Wolfe Research într-o notă adăugând că, dacă Statele unite nu îşi vor pune ordine în buget, aşa numiţii vigilenţi ai obligaţiunilor îşi vor face simţită prezenţa, în vreme ce creşterea costurilor cu dobânzile va diminua cheltuielile.

Vigilenţii obligaţiunilor sunt investitori care protestează împotriva politicilor monetare sau fiscale considerate inflaţioniste ale unei ţări prin vânzarea de obligaţiuni, crescând astfel randamentele.

"Sentimentul nostru este că factorii de decizie politică (de ambele părţi ale spectrului) nu vor fi dispuşi să abordeze dezechilibrele fiscale pe termen lung ale Statelor Unite într-un mod serios, până când piaţa va începe să riposteze puternic faţă de această situaţie nesustenabilă. Credem că, cel mai probabil, factorii de decizie şi piaţa subestimează costurile nete viitoare ale dobânzilor", au scris analiştii Wolfe.

Începând din martie 2022 până în iulie 2023, Rezerva Federală a majorat rata dobânzii de politică monetară de unsprezece ori, până la 5,25-5,5%, ceea ce a corespuns cu o creştere bruscă a randamentelor titlurilor de stat. Dar, ridicarea

dobânzilor de către banca centrală a Statelor Unite a complicat situaţia datoriei, conform CNBC.

Dobânda netă a datoriei, ce totalizează plăţile datoriei guvernamentale minus veniturile din investiţii, s-a ridicat la 516 miliarde de dolari în acest an fiscal. Suma este mult mai mare decât cheltuielile guvernamentale pentru apărare sau pentru programul Medicare şi aproximativ de patru ori mai mare faţă de cheltuielile Statelor Unite pentru educaţie.

Alegerile prezidenţiale pot aduce anumite modificări a situaţiei fiscale, dar reduse, în condiţiile în care datoria Statelor Unite a crescut sub preşedintele Joe Biden şi a escaladat sub fostul preşedinte republican Donald Trump, ca urmare a cheltuielile masive pentru susţinerea economiei lovite de pandemie.

"Alegerile pot schimba perspectivele fiscale pe termen mediu, dar mai puţin decât s-ar putea imagina", au scris într-o notă Sachs Alec Phillips şi Tim Krupa, economişi la Goldman Sachs.

Conform Goldman, cea mai mare problemă a bugetului este legată de cheltuielile pentru asigurările sociale şi Medicare. Or, "în nici un scenariu" cu privire la rezultatul alegerilor nu pare probabilă reformarea vreunuia dintre aceste programe, cred economiştii băncii, scrie CNBC.