COALIŢIA PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI:  "Modificările Codului Fiscal generează o lipsă de predictibilitate şi debalansează mediul de afaceri"

Anul curent este un exemplu despre cum nu ar trebui iniţiate şi promovate măsurile de politică fiscală în România, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Daniel Anghel, lider impozite şi taxe indirecte PwC Europa Centrală şi de Est.

Lipsa de predictibilitate este îngrijorătoare, a mai afirmat domnia sa, precizând: "Sperăm ca piesele de puzzle aşezate de fiecare guvern pe tablă să nu devină un joc de domino, care va cădea în 2018. Asistăm la o avalanşă de modificări fiscale, iniţiate de Guvern fără consultare, care debalansează cadrul economic din ţară. Nu poţi schimba regulile în timpul jocului, iar dacă Guvernul vrea să facă acest lucru, atunci trebuie să existe un dialog transparent între toţi cei implicaţi. Vrem să avem o politică fiscală coerentă".

Potrivit domnului Anghel, aceste măsuri propuse au generat o lipsă de încredere unanimă, iar în ceea ce priveşte transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, sursa citată a menţionat că mediul de afaceri nu a cerut această modificare şi nici nu a fost consultat în această privinţă.

"Suntem ultimul stat din UE la colectarea de taxe şi de TVA. Ar trebui găsite măsuri de reducere a evaziunii fiscale, care să vizeze optimizarea infrastructurii IT a ANAF, şi nu măsuri de tipul declaraţiei 088 sau split TVA. Nu în ultimul rând, trebuie să reţinem că dacă semănăm incertitudine, nu vom culege creştere economică sustenabilă", a mai adăugat Daniel Anghel.

• Florin Pogonaru: "43% dintre firmele din ţară au capital negativ"

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a declarat, în timpul conferinţei de ieri, că toate măsurile introduse de Guvern au fost făcute prin şocuri.

Domnia sa a precizat: "«Opriţi terapia de şoc!», acesta este mesajul mediului de afaceri. Aşa au fost făcute majorările de salarii din sistemul public, fără studii de impact şi au provocat apoi alte şocuri".

Conform sursei citate, principala greşeală a Guvernului este să creadă că există o problemă cu salariile prea mici, problemă, de altfel, reală, şi să vrea să le crească prin modificări ale Codului Fiscal, şi nu prin investiţii şi majorarea producţiei. Este o logică fundamental greşită, a subliniat acesta.

Potrivit domnului Pogonaru, 43% dintre firmele din ţară au capital negativ, aşadar nu au cum să susţină majorările salariale, impuse de trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat, pentru ca acestuia din urmă să nu îi fie afectat negativ venitul net.

• Dragoş Anastasiu: "România nu şi-a atins potenţialul de creştere"

Dragoş Anastasiu, preşedinte AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană), a afirmat, ieri, că deşi ţara noastră traversează perioada cu cea mai mare creştere economică şi cea mai mică rată a şomajului, de după Revoluţie, există un sentiment de îngrijorare pentru că România nu şi-a atins potenţialul de creştere.

"Putem avea şi 10% creştere economică, dacă facem ce trebuie, sau putem retrăi momentele din 2009-2010, dacă nu. Lipsa de predictibilitate este distrugătoare pentru orice economie, mai ales pentru cea românească, şi cumulat cu lipsa forţei de muncă, duce la îngrijorare. Am fost martorii unei avalanşe de noi norme legislative. Au fost 11 acte normative care au schimbat Codul Fiscal în 2017", a spus domnia sa.

Potrivit sursei citate, este absolut necesar ca toate părţile implicate (Guvernul, clasa politică, mediul de afaceri) să îşi rezerve timp, câteva luni, pentru a face o analiză de impact şi a gândi nişte măsuri eficiente care să fie aplicate pe termen lung.

Dragoş Anastasiu a adăugat: "Nu sunt motive de grabă, din punct de vedere economic. (...) Haideţi să nu repetăm greşelile din anul 2010!".

• Dragoş Roşca: "Sunt foarte multe elemente care seamănă cu parametrii pe care economia îi avea, în 2008, înainte de criză"

Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), a exprimat, ieri, îngrijorarea mediului de afaceri românesc vis-a-vis de modul în care a evoluat economia ţării noastre în ultimii ani, comparând starea acesteia cu cea a unui pacient.

În acest context domnia sa a exemplificat: "Dacă am compara economia noastră cu un organism uman, am constata că pacientul arată bine, dar dacă îl ducem la analize vom vedea că, anul acesta, avem foarte multe elemente care seamănă cu parametrii pe care îi avea ţara, respectiv economia, în 2008, înainte de criză".

Domnia sa a explicat că o măsură singulară nu poate genera o situaţie similară celei din anul 2008, dar că orice criză porneşte de la o scânteie, iar în momentul de faţă mai lipseşte doar scânteia, care poate fi plata defalcată a TVA sau oricare altă decizie pe care guvernanţii o pot lua oricând.

Economia noastră este extrem de vulnerabilă, a mai spus sursa citată, şi avem multe indicii care ne arată că trebuie să găsim soluţii pentru a întări capacitatea companiilor şi a le spori competitivitatea. În caz contrar, riscăm să avem firme în insolvenţă şi, implicit, forţă de muncă care pleacă în alte ţări, a mai adăugat acesta.

Potrivit domniei sale, pe lista marilor insolvenţe din ţara noastră, primele 20 de cazuri sunt reprezentate de companii româneşti (Hidroelectrica, Oltchim, RADET, CET Govora etc.).

"Nu ştim ce se va întâmpla cu toate aceste măsuri pe care Guvernul vrea să le implementeze, dar ştim că pacientul este în stare gravă", a adăugat Dragoş Roşca.

• Radu Florescu: "Acestea sunt măsuri prea complexe pentru a fi adoptate prin ordonanţe de urgenţă"

Politica fiscală trebuie să fie parte integrantă a unei viziuni economice pe termen lung pentru România şi a unei abordări strategice pentru a asigura creşterea economică, sustenabilitatea bugetară şi încrederea în România, ca destinaţie de investiţii, având la bază un dialog real cu mediul de afaceri, a afirmat, ieri, Radu Florescu, vice-preşedinte AmCham România (Camera de Comerţ Americană în România).

Conform declaraţiilor domniei sale, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi impozitul pe cifra de afaceri sunt măsuri prea complexe pentru a fi adoptate prin intermediul unor ordonanţe de urgenţă.

În comunicatul transmis, ieri, redacţiei noastre, AmCham România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi în ceea ce priveşte sustenabilitatea bugetară.

Aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul acestora, precum şi cu privire la procedura lor de implementare, mai notează comunicatul.

"În viziunea AmCham România, atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economie în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti.

Este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ cinci miliarde de lei în anul 2018 şi între trei şi patru miliarde în perioada 2019 - 2020, ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei, şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori", se mai menţionează în comunicat.

AmCham România consideră că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea şi/sau reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea ţării noastre.

• Adriana Record: "Predictibilitatea înseamnă o economie bazată pe investiţii"

Preşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER), Adriana Record, a semnalat, de asemenea, ieri, îngrijorarea mediului de afaceri, subliniind că acesta îşi doreşte ca sistemul fiscal şi cel legislativ să devină stabile pe termen lung.

"Predictibilitatea înseamnă o economie bazată pe investiţii", a mai afirmat sursa citată, adăugând: "Ne dorim creşterea capacităţii administrative şi nu vrem ca oamenii din mediul privat să lucreze la stat doar pentru că sunt salarii mai bune acolo".

Nu în ultimul rând, Adriana Record a menţionat că pentru realizarea tuturor acestor obiective, mediul de afaceri este dispus să contribuie la studiile de impact, la cele demografice şi la strategia pe termen mediu.

• Franz Weiler: "Lipsa de predictibilitate scade optimismul investitorilor"

Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Franz Weiler, a declarat, ieri, că problema generată de toate aceste modificări ale Codului Fiscal vizează predictibilitatea lor, iar lipsa acesteia duce la scăderea optimismului investitorilor.

Domnia sa a afirmat: "Este foarte important ce se va întâmpla în următorii zece ani în România, pentru că vorbim de milioane de oameni de care forţa de muncă din ţară are nevoie. Trebuie să facem România un loc atractiv pentru locuit, şi nu doar din raţiuni economice.

Indicele de percepţie al mediului de afaceri, asupra economiei noastre este cel mai mic din ultimii trei ani, a conchis sursa citată.