CODUL ADMINISTRATIV ADOPTAT PRIN ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Pensii speciale pentru primari, aprobate de guvernul Dăncilă

Codul Administrativ, proiect de act normativ controversat, a fost adoptat, ieri, prin ordonanţă de urgenţă de membrii cabinetului Dăncilă. Deşi Consiliul Economic şi Social a avizat negativ textul respectiv, deşi sindicatele din administraţie au declarat că vor declanşa ample proteste în cazul în care codul va fi adoptat prin ordonanţă de urgenţă, deşi opoziţia parlamentară şi preşedintele Klaus Iohannis au contestat vehement iniţiativa legislativă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, membrii Guvernului au decis să aprobe urgent noul act normativ, ce va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Practic, prin procedura aleasă, coaliţia de guvernare PSD-ALDE a ales să evite controlul de constituţionalitate, la care proiectul de act normativ a picat în urmă cu un an, când a fost votat în Parlament. Ordonanţele de urgenţă pot fi atacate la Curtea Constituţională doar de Avocatul Poporului, iar până acum această instituţie nu a părut interesată să deranjeze Guvernul din capacitatea sa de a legifera.

Actul normativ nu este agreat nici de lumea academică şi nici de angajaţii din cadrul administraţiei publice. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) susţine că adoptarea Codului Administrativ prin ordonanţă de urgenţă ridică suspiciuni de voinţă pur politică şi de nerespectare a principiilor bunei-credinţe. FNSA i-a solicitat, ieri, înaintea şedinţei de guvern, premierului Viorica Dăncilă să nu adopte Codul Administrativ prin ordonanţă de urgenţă, avertizând că un astfel de demers ar fi îndreptat împotriva românilor, ar sfida principiile de drept şi ar proteja un grup de interese care doreşte să feudalizeze administraţia publică din România.

Reprezentanţii FNSA consideră că "acest demers este îndreptat împotriva cetăţenilor acestei ţări, că sfidează toate principiile de drept, iar singurul lui scop este acela de a proteja un grup de interese care doreşte să feudalizeze administraţia publică din România".

Ei susţin că, în urma adoptării de către Guvern a acestui cod, angajaţii din administraţia publică vor organiza ample acţiuni de protest.

La începutul şedinţei de guvern, premierul Vasilica Dăncilă a trecut peste solicitările FNSA şi a declarat: "Noul Cod Administrativ este un proiect important pentru modernizarea administraţiei publice şi rezultatul unei ample consultări cu reprezentanţii structurilor asociative. Punem într-o formă coerentă, mai clară şi mai simplificată, reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituţiile publice, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Pentru mai multă eficienţă şi transparenţă, vom stabili o procedură mai clară precum şi termene reduse pentru numirea în funcţie a unui membru al guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Situaţia din ultimul an mi-a arătat că este nevoie de astfel de modificări pentru a asigura continuitate în toate domeniile de activitate ale Guvernului".

Ea a subliniat că una dintre prevederile proiectului de Cod Administrativ - alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene prin vot uninominal - a fost deja adoptată printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Premierul a mai spus că alte prevederi importante din noul cod se referă la procedura-cadru privind licitaţiile publice şi noile reglementări în domeniul proprietăţii publice şi private a statului.

Vicepremierul Daniel Suciu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: "Pot înţelege poziţia sindicatelor din administraţie, până la un punct şi anume că un nobil - ca să nu folosesc termenul de baron - local îi obligă pe funcţionarii publici să semneze acte ilegale, ca să răspundă doar funcţionarii. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige, să sugereze unui funcţionar public să încalce legea. La nivelul tuturor ministerelor există funcţionari ce refuză să semneze un act administrativ deşi ştie că este legal".

El susţine că noul act normativ are susţinerea tuturor structurilor asociative din administraţia publică locală - Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene. Suciu a precizat: "Avem un act normativ care nu este perfect, dar poate fi corectat în Parlament, cu opiniile tuturor părţilor interesate".

Codul Administrativ, aprobat ieri de Guvern, are o serie de prevederi care induc arbitrariul complet în administraţia publică şi dau naştere riscului politizării totale a birocraţiei. Mai precis, Codul Administrativ le dă şefilor de instituţii puterea discreţionară asupra angajării, promovării, mutării sau demiterii funcţionarilor publici.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este transformată într-o instituţie decorativă, aflată la cheremul ministrului Dezvoltării, deci al partidului de guvernământ. ANFP este o instituţie esenţială în administraţia publică, având tocmai rolul de a profesionaliza aparatul birocratic şi de a-i asigura independenţa faţă de factorul politic. Mai multe prevederi din proiectul Codului Administrativ scot de facto ANFP din procesul de organizare a administraţiei publice şi dau puteri nelimitate conducătorilor de instituţii (primari, preşedinţi de consilii judeţene, miniştri, directori de agenţii guvernamentale sau deconcentrate).

Codul a preluat cea mai mare parte din prevederile legii declarate neconstituţionale anul trecut, prevederi care periclitau finanţări europene de până la 553 milioane de euro. Acele prevederi, promovate de Liviu Dragnea şi Paul Stănescu, au fost denunţate oficial de Comisia Europeană, care avertiza că legea anulează eforturile de profesionalizare a funcţionarilor publici şi anulează paşii anteriori.

O prevedere importantă din viitorul Cod Administrativ se referă la relaţia dintre preşedintele ţării şi premier. Conform actului normativ, în cazul remanierii Guvernului se introduc termene clare pentru ambii actori politici cu atribuţii în acest domeniu. Astfel, premierul va avea un termen maxim de 5 zile în care să trimită preşedintelui ţării propunerile de remaniere, iar preşedintele va fi obligat ca în termen de 10 zile să aprobe numirea unui ministru sau să o refuze cu motivarea în scris a obiecţiilor pe care le are. Decizia de a introduce aceste termene clare a fost luată în urma fricţiunilor pe care coaliţia PSD-ALDE le-a avut cu Klaus Iohannis cu privire la remanierile guvernamentale din toamna anului trecut şi din primăvara acestui an, prilej cu care preşedintele ţării a tergiversat trimiterea unui răspuns către premierul Viorica Dăncilă referitor la propunerile de miniştri.

În privinţa patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale, hotărârile vor fi adoptate cu majoritate simplă, de 50%+1, cu excepţia celor privind transferul de proprietate care vor fi adoptate cu majoritate calificată - 2/3 din numărul total al consilierilor.

O altă prevedere se referă la pensia specială acordată primarilor şi viceprimarilor, precum şi preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, prevedere ce a avut susţinerea aleşilor locali de la toate partidele parlamentare.