CODUL ADMINISTRATIV AŞTEAPTĂ VOTUL DEPUTAŢILOR Concesii făcute pentru UDMR şi clientela politică

Proiectul noului Cod Administrativ, care a trecut de Senat, luna trecută, este pregătit pentru vot într-una dintre şedinţele de plen ale Camerei Deputaţilor, care vor avea loc în cursul acestei săptămâni, în cadrul sesiunii extraordinare convocate de Birourile Permanente ale celor două camere ale Parlamentului.

"În urma reexaminării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport înlocuitor de admitere cu amendamente admise, prezentate în Anexa nr.1 şi Anexa nr.2. Ele fac parte integrantă din raportul înlocuitor", a declarat deputatul PSD Marcel Ciolacu, preşedintele comisiei.

Reprezentanţii opoziţiei au acuzat modificările propuse de comisia juridică, susţinând că acestea au drept rol politizarea excesivă a administraţiei publice, mărirea numărului de demnitari sau funcţionari publici cu rang înalt şi harababura care va pune stăpânire pe activitatea din prefecturi, primării şi consilii judeţene.

Afirmaţiile opoziţiei referitoare la politizarea administraţiei publice prin acest act normativ sunt acoperite de textele de lege.

În primul rând, va creşte semnificativ numărul demnitarilor, atât timp cât toţi şefii serviciilor publice deconcentrate din teritoriu capătă rang de subsecretar de stat, iar prefecţii vor fi asimilaţi secretarilor de stat. Practic, vom avea aproape o triplare a numărului funcţionarilor de rang înalt în administraţia publică din ţară, funcţionari care vor fi obligaţi să respecte politica guvernului.

Mai mult, prefecţii judeţelor vor fi în mod clar subordonaţi Executivului, ei fiind obligaţi prin noul act normativ să ia în teritoriu toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a programului de guvernare, în caz contrar fiind sancţionaţi cu schimbarea din funcţie.

În cazul prefecturilor, viitorul cod prevede o scădere a termenului de decădere cu privire la atacarea pe motiv de legalitate în contencios administrativ a actelor emise de administraţiile publice locale şi judeţene. Conform amendamentului propus de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi aprobat în Senat, dacă până acum termenul era de şase luni de la primirea documentelor de la secretarul unităţii administrativ-teritoriale, viitorul cod administrativ introduce termenul de decădere de 30 de zile, ceea ce va duce la un volum de muncă imens pentru angajaţii prefecturilor cu privire la verificarea sub aspectul legalităţii actelor emise de primării, consilii locale şi consiliile judeţene.

Astfel, în fiecare lună, angajaţii prefecturilor vor fi nevoiţi să verifice în doar 30 de zile mii de hotărâri şi documente sub aspectul legalităţii întocmirii şi aprobării lor. Şi, pe lângă această verificare, funcţionarii publici se vor ocupa şi de activitatea complexă din prefectură, privind urmărirea modului de lucru al serviciilor publice deconcentrate, modul de aplicare a legilor fondului funciar, precum şi a altor legi.

• Primarii-afacerişti şi pensii speciale

Prin viitorul cod administrativ va fi introdus sistemul de pensii speciale pentru primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii acestora, care au cel puţin un mandat în funcţiile respective.

Potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut în viitorul Cod Administrativ se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

De asemenea, prin viitorul Cod Administrativ se înlătură o parte dintre incompatibilităţile urmărite de Agenţia Naţională de Integritate. Aleşii locali şi judeţeni - primari, viceprimari, preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţii consiliului judeţean, consilieri locali şi consilieri judeţeni - vor avea dreptul să des­făşoare orice activitate legală, în calitate de persoane fizice autorizate sau ca administrator al unei întreprinderi familiale ori individuale, cu condiţia ca aceste activităţi, fie ele şi comerciale, să nu intre în concurenţă cu cele desfăşurate de administraţia publică.

Un alt punct important este reducerea atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în privinţa avizării organigramelor propuse de aleşii locali pentru unităţile administrativ-teritoriale. Comisia Iordache a adoptat şi un amendament depus de UDMR. Textul de lege va face o derogare de la pragul minim de 20% al minorităţilor pentru ca într-o localitate să poată fi folosită limba maternă a acestora în administraţie.

Astfel, la alineatul 2 al articolului 94 din proiectul de Cod Administrativ a fost introdus următorul text: "(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin.(1)".