Alegerile generale din mai 2023 au marcat o schimbare în politica economică a Turciei, odată cu punerea în aplicare a unor politici mai convenţionale pentru a încheia o perioadă caracterizată de rate ale dobânzii reale negative şi de o depreciere puternică a lirei. Alegerile locale din martie 2024 au făcut un nou pas în direcţia acestei strategii, prin înăsprirea condiţiilor financiare pentru stabilizarea economiei, reducerea inflaţiei excesive şi consolidarea bazelor macroeconomice ale ţării, conform unui comunicat de presă al Coface.
Pot beneficia exporturile turceşti de o depreciere bruscă a lirei?
La mijlocul anului 2021, Turcia a lansat Programul economic turc (TEP) cu scopul de a stimula producţia, investiţiile, rata de ocupare a forţei de muncă şi exporturile. Pentru a atinge aceste obiective, banca centrală a redus rata sa cheie de la 19% la 8,5% între septembrie 2021 şi mai 2023. Ca urmare, lira turcească s-a depreciat cu aproape 60% faţă de dolar în această perioadă, iar inflaţia a crescut de la 19,3% în august 2021 la 85,5% în octombrie 2022.
În ciuda obiectivelor iniţiale ale TEP, deprecierea lirei nu a avut efectul dorit asupra contului curent. Între 2021 şi 2023, exporturile turceşti au crescut cu 13,4% în termeni nominali, comparativ cu 33% pentru importuri, ceea ce a dus la creşterea deficitului comercial la 106 miliarde de dolari (9,5% din PIB) în 2023, cu 60 de miliarde de dolari mai mult decât în 2021 (46 de miliarde de dolari, 6% din PIB).
Impactul ratelor reale negative ale dobânzii asupra companiilor
Perioada cu rate reale negative ale dobânzii a permis companiilor turceşti să beneficieze de credite ieftine, stimulând activitatea acestora în ciuda inflaţiei ridicate. Companiile cu putere de producţie şi de stabilire a preţurilor înalt capitalizate au beneficiat în mod deosebit de această situaţie datorită creşterii marjelor şi transferării costurilor către consumatori.
În ciuda unei creşteri rapide a costurilor de producţie şi a costurilor salariale (+270% în costurile unitare cu forţa de muncă între 2021 şi 2023), mediul cu rate ale dobânzii foarte scăzute a permis întreprinderilor să îşi menţină profitabilitatea.
Consecinţele unei politici economice mai stricte
Adoptarea unor politici economice mai convenţionale începând din iunie 2023 a fost însoţită de o creştere a ratei dobânzii cheie a Băncii Centrale a Turciei de la 8,5 % la 50 % şi de o creştere a ratelor dobânzilor la creditele comerciale la 70%. Scopul: reducerea creşterii cererii interne, reglarea inflaţiei şi stabilizarea lirei.
Această redresare ar trebui să contribuie la reechilibrarea economiei pe termen mediu. Estimările pentru 2024 prevăd o creştere reală a PIB-ului de 3%, însoţită de o scădere treptată a inflaţiei până la 43% la sfârşitul anului. Deficitul de cont curent, care a scăzut cu 14 miliarde de dolari între primele trimestre din 2023 şi 2024, ar trebui să continue să se reducă, asigurând o stabilitate suplimentară pentru economie.
Dacă întreprinderile turceşti reuşesc să se adapteze la aceste schimbări (noi condiţii financiare, o redresare a cererii externe, iniţiative de cooperare regională, cum ar fi proiectul "Coridorul Mijlociu", care urmăreşte să lege Europa şi Asia prin Caucaz şi Marea Caspică), acestea pot spera la perspective promiţătoare pentru o creştere economică constantă şi stabilă pe termen lung.