Colectarea TVA: principala problemă a autorităţilor, care ar putea fi rezolvată cu ajutorul iniţiativelor de digitalizare

În cursul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în anul 2019. Vestea bună este că, la nivelul Uniunii Europene (UE), gradul de colectare a crescut din nou, iar statele membre au pierdut cu aproximativ 7 miliarde de euro mai puţin faţă de anul precedent. Cu toate acestea, dacă ne uităm la valoarea absolută a sumei pe care administraţiile fiscale nu reuşesc să o încaseze din TVA, pierderile sunt în continuare semnificative - 134 miliarde de euro, conform unui comunicat.

Comisia Europeană evidenţiază impactul negativ generat de pierderile din veniturile din TVA care s-au ridicat la 4.000 de euro pe secundă în cursul anului 2019 şi explică amploarea acestora. Aceste sume pe care statele membre nu reuşesc să le încaseze ar fi putut fi folosite pentru construirea a 250 de spitale sau a 2.500 km de autostrăzi. Previziunile pentru următorii ani nu sunt foarte optimiste, dacă ne uităm la ultimele date publicate, conform cărora statele membre UE vor reuşi să elimine deficitul de colectare a TVA în aproximativ 13 ani.

"Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naţionale şi înseamnă că cetăţenii de rând şi întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracţiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecţie socială şi epuizează trezoreriile guvernamentale.", a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Cele mai mari progrese în lupta cu deficitul de încasare a TVA au fost făcute de Croaţia (1%), Suedia (1,4%) şi Cipru (2,7%). La polul opus, se află România (34,9 %), Grecia (25,8%) şi Malta (23,5%) care înregistrează cele mai mari dificultăţi în colectarea TVA.

Astfel, constatăm că România este în urmă atunci când vorbim de colectarea TVA şi în anul 2019, când bugetul de stat a pierdut aproape 7.4 milioane de euro, adică aproape o treime din valoarea totală a TVA pe care statul român ar fi trebuit să o colecteze şi cu 2,3% mai mult faţă de anul 2018. S-a dovedit că măsurile adoptate de autorităţile române în ultimii ani, precum reducerea cotei de TVA pentru mai multe tipuri de servicii în domeniul HORECA (în cursul anului 2018) sau introducerea sistemului de plată defalcată a TVA, nu a avut efectele scontate. Amânarea implementării unor măsuri din sfera digitalizării administraţiei fiscale contribuie inevitabil la întârzierea progreselor în lupta cu deficitul de TVA.

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), care a fost aprobat de consiliul UE şi care conţine un program de reforme fiscale ce urmează să fie implementate până în anul 2026, include printre obiectivele principale şi reducerea deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale (până la jumătatea anului 2026). Autorităţile au în plan creşterea capacităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin îmbunătăţirea capacităţii de valorificare a datelor/ informaţiilor, furnizarea de noi servicii digitale către contribuabili şi transformarea digitală a finanţelor publice. Pe de altă parte, având în vedere rezultatele slabe înregistrate de România an de an, precum şi întârzierile inerente care apar în implementarea oricărei noi măsuri, poate că ar fi bine ca termenele propuse pentru realizarea unor astfel de iniţiative să fie mai strânse, şi nu sub forma unui plan întins pe 5 ani.", a menţionat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România.

Aşa cum ne demonstrează an de an experienţa altor state membre care reuşesc să diminueze considerabil deficitul de încasare a TVA, digitalizarea extensivă a administraţiei fiscale atât în ceea ce priveşte raportarea, cât şi cu privire la modalităţile de control fiscal este una dintre cele mai bune practici, cu efecte certe. Autorităţile din România încep să înţeleagă această nevoie stringentă, dacă urmărim ultimele măsuri adoptate - ne referim aici la implementarea SAF-T (Fişierul Standard de Audit pentru Taxe), care devine obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili şi la introducerea sistemului de facturare electronică RO e-factura (pentru moment operaţional între companii şi autorităţile publice, dar care cel mai probabil va deveni instrumentul exclusiv de facturare începând cu anul 2023, conform declaraţiilor Ministerului de Finanţe). "Cu toate acestea, efectele celor două măsuri se vor observa în anii următori - estimăm că impactul SAF-T va putea fi analizat pe deplin abia începând cu anul 2025, când raportarea va deveni obligatorie pentru toate categoriile de contribuabili. Consideram că prima faza a implementării nu va avea un impact semnificativ asupra gradului de colectare a TVA, întrucât este cert că evaziunea fiscală în materia TVA se regăseşte preponderent în rândul contribuabililor mici şi nu în rândul contribuabililor mari. În ceea ce priveşte facturarea electronică, rezultatele vor depinde de data la care măsura va fi implementată cu caracter obligatoriu.", a menţionat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

În luna martie a anului curent, conectarea caselor de marcat electronice la ANAF a devenit operaţională, ceea ce va permite autorităţilor fiscale să aibă un control mai mare asupra tranzacţiilor desfăşurate de comercianţi, întrucât vor avea acces în timp real la acestea.

Totodată, pentru a îmbunătăţi colectarea TVA, autorităţile fiscale române trebuie să adopte măsuri ferme cu o implementare rapidă pentru toate categoriile de contribuabili. Adoptarea raportării SAF-T şi a facturării electronice reprezintă măsuri utile care pot îmbunătăţi considerabil gradul de colectare a TVA la bugetul de stat, însă considerăm că implementarea lentă a acestora în funcţie de diferitele categorii de contribuabili poate încetini îndeplinirea obiectivului scontat.

"Astfel, aceste măsuri vor trebui dublate prin actualizarea modului în care funcţionează controalele fiscale. Misiunea ANAF în următorii ani va fi să regândească acţiunile de control, astfel încât să valorifice cât mai eficient informaţiile transmise de contribuabili (prin intermediul SAF-T sau a datelor transmise de casele de marcat electronice). De asemenea, autorităţile fiscale vor trebui să-şi concentreze resursele în domeniile de activitate care sunt cele mai expuse riscului de evaziune fiscală.", a menţionat Miruna Cîrstea, Tax Assistant Manager, Mazars România.

Specialiştii Mazars vor urmări în continuare demersurile autorităţilor în vederea digitalizării ANAF, precum şi efectele pe care acestea le vor avea asupra veniturilor bugetului de stat. În acelaşi timp, mediul de afaceri trebuie să aibă în vedere că unele măsuri ar putea să genereze costuri suplimentare pe termen scurt la nivelul companiilor, în special cu adaptarea sistemelor informatice.