English
Cu un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătraţi, segmentul de retail din România a avut în 2020 unul dintre cei mai grei ani de la recesiunea financiară din 2009-2010 încoace. Cu toate acestea, banii au continuat să curgă în economie, iar vânzările de produse nealimentare au înregistrat o redresare rapidă în formă de V, deşi se observă schimbări majore în structura cheltuielilor, cum ar fi trecerea la cumpărături online şi preferinţa consumatorilor pentru articole sportive, articole de uz casnic sau articole destinate îmbunătăţirii nivelului de trai, inclusiv renovarea locuinţelor şi aparate electrocasnice mari, în detrimentul articolelor precum îmbrăcămintea, arată raportul privind evoluţia pieţei în 2020 publicat de Colliers. De asemenea, pandemia a validat teoria menţionată de Colliers acum câţiva ani că în orice oraş din România cu peste 30.000 de locuitori ar trebui să existe, în cele din urmă, un centru comercial modern, conform unui comunicat remis redacţiei.
În 2020 au fost livraţi aproximativ 142.400 de metri pătraţi de noi spaţii comerciale moderne, puţin peste jumătate din estimarea avansată înaintea Covid-19, de aproximativ 250.000 de metri pătraţi, pentru că pandemia a provocat întârzieri în activităţile de construcţie şi închiriere şi a determinat dezvoltatorii să aibă o abordare mai prudentă. Cea mai mare parte a livrărilor a venit de la trei mall-uri: proiectul dezvoltat de AFI la Braşov (45.000 mp), NEPI Rockcastle Shopping City din Târgu Mureş (40.000 mp) şi Dâmboviţa Mall, dezvoltat de Prime Kapital în Târgovişte (33.000 mp).
Consultanţii Colliers au observat o creştere a activităţii consumatorilor în segmentul comerţului online, datele statistice arătând un plus de 35% în 2020 faţă de creşterea cu 5% a vânzărilor totale de produse nealimentare, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei şi schimbările în comportamentul consumatorilor. Un aspect pozitiv este că şi consumatorii au rămas destul de deschişi achiziţiilor în timpul acestei perioade de criză, deoarece pierderile de locuri de muncă au fost de câteva ori mai mici decât după recesiunea din 2009-2010 (sub 100.000 de locuri de muncă nete pierdute de această dată, faţă de aproape 700.000 atunci), iar creşterile salariale s-au menţinut în general.
Izolaţi în case, mulţi români au început renovarea, dar o parte semnificativă a cheltuielilor nu a ajuns la comercianţii care au o prezenţă fizică. La fel ca în orice recesiune economică, preţurile scăzute tind să atragă mai mulţi oameni, prin urmare discounterii au avut rezultate foarte bune (unii crescându-şi afacerile cu două cifre pe fondul creşterii reţelei lor de magazine), în timp ce piaţa de fashion a înregistrat în general rezultate similare cu cele din 2019, în segmentul de mass market.
Alte segmente de piaţă au avut rezultate financiare destul de slabe, precum retailerii de modă premium şi de lux (inclusiv ţinute de birou şi de seară) şi cei de încălţăminte, care au o pondere semnificativă în ceea ce priveşte suprafeţele închiriate în centrele comerciale. Unele luni bune - cum ar fi septembrie - nu au putut compensa un an prea slab. Din fericire, decembrie, care reprezintă aproximativ 15-20% din veniturile unui an întreg în retail, a înregistrat vânzări de bunuri nealimentare cu aproape 7% mai mari faţă de în urmă cu un an.
"Credem că un brand de modă consacrat, de exemplu, ar putea să îşi valorifice mai mult poziţia şi ar putea beneficia de oportunităţi de vânzare multicanal atractive, cum ar fi modelele de achiziţie online şi ridicare a cumpărăturilor din magazin (BOPIS - buy online pick-up in store). De altfel, jucătorii tradiţionali care au început să vândă şi online au muşcat din cota de piaţă a magazinelor online clasice. Centrele comerciale dominante îşi vor păstra probabil statutul de destinaţie, consolidate în continuare de magazinele ancoră şi de marii retaileri alimentari (inclusiv BOPIS). Iar asta înseamnă că jucătorii din zona de mijloc ar putea să sufere cel mai mult: centrele comerciale nedominante din oraşele competitive şi retailerii cu putere financiară limitată, care nu pot susţine extinderea necesară canalului de vânzări online. Unii dintre ei ar putea decide să plece din România sau să îşi vândă afacerea din ţară în următorii câţiva ani", explică Simina Niculiţă, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.
În ceea ce priveşte chiriile şi rata de neocupare, proprietarii simt dubla lovitură a unor chirii mai mici, cu reduceri ale chiriilor de bază în zona a 15-20%, în special pe fondul unor luni fără chirie adăugate, şi până la 30% în unele cazuri speciale, dar şi o rată de neocupare mai mare, cu unele centre comerciale mari care văd procente de o cifră în acest sens. Este o diferenţă semnificativă de la situaţia anterioară anului 2020, când unele mall-uri aveau liste de aşteptare pentru chiriaşi şi nu aveau spaţii libere.
Consultanţii Colliers remarcă faptul că achiziţiile din impuls s-au redus semnificativ, iar sesiunile de cumpărături au devenit mai scurte, mai puţin frecvente, dar cu o valoare a bonului de cumpărături mai mare, în unele cazuri.
"Pe termen lung, credem că mai multe categorii de jucători din piaţă, proprietari sau chiriaşi, vor fi câştigători: cei cu o cotă de piaţă semnificativă, care îşi pot valorifica poziţia în consecinţă, cei care dezvoltă proiecte de proximitate, în special în zonele rezidenţiale emergente şi proiectele mici şi mijlocii, precum parcurile de retail din oraşele cu acoperire redusă a sistemelor moderne de retail", spune Simina Niculiţă.
Peste 80% din noile spaţii de vânzare aşteptate în 2021 vor fi sub formă de parcuri de retail, inclusiv centre comerciale mai mici, subliniind o schimbare a pieţei către proiecte bazate pe proximitate sau cele cu un impact financiar mai mic pentru dezvoltator. În acest an, suprafaţa totală închiriabilă anunţată este de peste 150.000 de metri pătraţi de noi spaţii comerciale moderne, cea mai mare parte a acestora provenind de la doar doi dezvoltatori, un joint venture Prime Kapital / MAS REI - aproape 53.000 de metri pătraţi din trei noi proiecte (în Ploieşti, Sfântu Gheorghe şi Bârlad) şi Mitiska - aproape de 25.000 de metri pătraţi în patru proiecte noi (în Baia Mare, Tulcea, Mediaş şi Slatina).
O extindere de remarcat în acest an în Bucureşti este Colosseum Retail Park, cu peste 16.000 de metri pătraţi, una dintre cele mai mari livrări din Capitală din ultimii ani. O altă noutate este intrarea pe piaţă a dezvoltatorului polonez Scallier, care a achiziţionat mai multe terenuri în ţară şi promite 40.000 de metri pătraţi de noi spaţii comerciale până în 2022, iar o parte dintre acestea urmează să fie livrate în 2021.
"Având în vedere tot acest context, pe fondul unui stoc destul de redus pe cap de locuitor al spaţiilor de retail din România (o treime sub Polonia, de exemplu), evenimentele negative, precum cele prin care am trecut în 2020, ar trebui absorbite de piaţă, iar creşterea ulterioară ar trebui să ducă la o recuperare rapidă a pierderilor - profitabilitatea retailerilor este de câteva ori mai mare decât media UE, conform cifrelor Eurostat. Până la finalul acestui deceniu am putea ajunge la un stoc total de retail modern de 5,5 milioane de metri pătraţi, care ar fi probabil mai mic pe cap de locuitor decât ceea ce au unii jucători regionali", concluzionează Simina Niculiţă, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.
În perspectivă, majoritatea noilor proiecte aşteptate în acest deceniu vor fi în oraşele cu o prezenţă limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale oraşelor mari, unde zonele sunt semnificative şi relevante în ceea ce priveşte puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziţia unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferinţelor personale şi flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerţ offline-online. O schimbare de generaţii ar putea defini, de asemenea, o mulţime de lucruri: generaţia Z, crescută în lumea digitală şi cu o atitudine mai conştientă faţă de consum şi ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, ne aşteptăm ca salariile în România să continue să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare şi la o predilecţie crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
