COLLIERS: Vânzările de produse nealimentare au depăşit nivelul maxim înregistrat înaintea pandemiei

Retailul a fost unul dintre cele mai afectate segmente ale sectorului imobiliar, având în vedere blocajul din timpul stării de urgenţă de anul trecut, dar acum România a înregistrat a treia cea mai rapidă revenire a consumului de bunuri nealimentare din Uniunea Europeană, după Lituania şi Danemarca. Totuşi, impactul general şi revenirea rămân inegale, spun consultanţii Colliers, care atrag atenţia că redresarea rapidă a fost ghidată în special de comerţul online şi de schemele comerciale din oraşele secundare sau terţiare.

Luna aprilie a acestui an a adus un plus de 11,5% în vânzările de bunuri nealimentare în România, peste vârful înregistrat înaintea pandemiei pe date ajustate, respectiv luna ianuarie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană vânzările au fost în medie cu 2% sub nivelul maxim înregistrat la începutul anului trecut. Lituania şi Danemarca, ambele cu plusuri de aproximativ 16% peste nivelul maxim atins înainte de pandemie, sunt singurele state membre cu rezultate mai bune decât România.

"Din datele de piaţă pe care le avem, mare parte din această creştere rapidă a consumului în România vine din două direcţii: comerţul online, folosit mai ales de locuitorii din oraşele mai mari, care este cu aproximativ 50% peste vârful pre-pandemie, şi schemele comerciale din oraşele mai mici, unde nu există diversitate prea mare. Totuşi, credem că schemele mari, dominante, vor rămâne performante pe termen lung datorită mixului generos de comercianţi şi a preferinţei consumatorilor de a se putea inspira dintr-un centru comercial înainte de a face o achiziţie, dar şi de a putea vedea şi atinge produsele înainte de a le cumpăra", explică Simina Niculiţă, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătraţi, din care peste 2,7 milioane de metri pătraţi este suprafaţa disponibilă pentru închiriere în mall-uri, iar restul în principal în parcuri de retail. Un indicator important pentru rezultatele foarte bune din oraşele mai mici este împărţirea în funcţie de numărul de locuitori al oraşelor. Astfel, în oraşele mari (peste 200.000 de locuitori,) în care trăiesc în total spre 4 milioane de locuitori (aproximativ 20% din populaţia ţării), conform datelor oficiale, se află peste 2,5 milioane de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică circa 63% din total. Aşadar aproape două treimi din stoc este concentrat în top 10 oraşe din România

"În oraşele mai mici nu există aceeaşi putere de cumpărare ca în oraşele mari, unde s-au dus în general dezvoltatorii până acum câţiva ani, dar locuri de muncă şi mici antreprenori există şi acolo. În plus, destul de multe oraşe mai mici sunt sateliţi ai oraşelor mari, iar dacă într-o rază mică sunt mai multe localităţi, împreună ajung să reprezinte o zonă de atracţie de peste 100.000 locuitori, cât un oraş de categoria Satu Mare, Suceava sau Buzău. De asemenea, mulţi români care pleacă periodic la muncă în străinătate au nevoie, atunci când revin acasă, de un centru comercial, chiar şi de dimensiuni mai mici, la fel şi rudele lor rămase în ţară. Această migraţie a dezvoltatorilor către parcuri de retail de dimensiuni mai reduse, amplasate în oraşe oarecum ocolite până recent, căpătase contur în ultimii doi- trei ani, dar tendinţele au fost întărite de evoluţiile economice în contextul pandemiei. Astfel, pare că următorul deceniu va aparţine mai degrabă parcurilor de retail decât mall-urilor din oraşele mari", punctează Simina Niculiţă.

Consultanţii Colliers remarcă şi faptul că achiziţiile din impuls s-au redus semnificativ, iar sesiunile de cumpărături au devenit mai scurte, mai puţin frecvente, dar cu o valoare a bonului de cumpărături mai mare, în majoritatea cazurilor.

"Pe termen lung, credem că mai multe categorii de jucători din piaţă, proprietari sau chiriaşi, vor fi câştigători: cei cu o cotă de piaţă semnificativă, care îşi pot valorifica poziţia în consecinţă, cei care dezvoltă proiecte de proximitate, în special în zonele rezidenţiale emergente şi proiectele mici şi mijlocii, precum şi parcurile de retail din oraşele cu acoperire redusă a sistemelor moderne de retail", conchide Simina Niculiţă Partner & Head of Retail Agency la Colliers", a declarat Oana Stamatin, Director of Green Certifications and Building Surveying la Colliers.

Peste 80% din noile spaţii de vânzare aşteptate în 2021 vor fi sub formă de parcuri de retail, inclusiv centre comerciale mai mici, subliniind o schimbare a pieţei către proiecte bazate pe proximitate sau cele cu un impact financiar mai mic pentru dezvoltator. În acest an, suprafaţa totală închiriabilă anunţată este de peste 150.000 de metri pătraţi de noi spaţii comerciale moderne, cea mai mare parte a acestora provenind de la doar doi dezvoltatori, un joint venture Prime Kapital / MAS REI - aproape 53.000 de metri pătraţi din trei noi proiecte (în Ploieşti, Sfântu Gheorghe şi Bârlad) şi Mitiska - aproape de 25.000 de metri pătraţi în patru proiecte noi (în Baia Mare, Tulcea, Mediaş şi Slatina).

O extindere de remarcat în acest an în Bucureşti este Colosseum Mall, cu peste 16.000 de metri pătraţi. O altă noutate este intrarea pe piaţă a dezvoltatorului polonez Scallier, care a achiziţionat mai multe terenuri în ţară şi promite 40.000 de metri pătraţi de noi spaţii comerciale până în 2022, iar o parte dintre acestea urmează să fie livrate în 2021.