COMERŢUL CU AMĂNUNTUL DE PRODUSE IT Atenţie la preţuri, atenţie la service!

Piaţa de distribuţie cu amănuntul a produselor IT este din ce în ce mai dinamică. "Clienţii trec uşor de la o generaţie de produse alta", ne spune domnul Adrian Furnică, directorul general al "Romsoft" - Depozitul de Calculatoare, una dintre cele mai mari societăţi de dis­tribuţie cu amănuntul a produselor IT.

"Pe piaţă apar din ce în ce mai multe produse noi, care le înlocuiesc pe cele vechi la un preţ egal, dar cu o performanţă mai ridicată", mai subliniază domnul Furnică.

Cu toate că se spune că în prezent laptopurile se vând cel mai bine pentru că este moda internetului mobil, a mobilităţii, a dorinţei de a avea întotdea­una acces la internet, domnul Furnică nu pare convins că laptopul este exploatat la întreaga sa capacitate: "În continuare cred că pentru birou mai bun este un desktop. Un monitor de 19-22 inchi este mai bun decât ecranul laptopului, o tastatură mai mare este mai confortabil de utilizat, iar accesul la internet se poate face şi după telefoanele mobile. Laptopurile la acelaşi preţ cu desktopurile au o configuraţie mai proastă."

Obiectele care vor purta numele de "gadgeturi" îşi vor găsi întotdeauna cumpărătorii. Deja se lucrează la telefonul cu PDA, GPS, internet, telefon, camera şi alte funcţii performante. Totuşi, domnul Furnică este de părere că tendinţa de a compacta totul într-un singur aparat va naşte în utilizare mult mai multe probleme decât fiecare componentă luată separat. În final, cine vrea un aparat de fotografiat nu va apela la un telefon mobil indiferent de câţi mega pixeli are camera sa. Cine va dori să asculte muzica îşi va lua ori cel mai bun mp3 player sau cel mai bun aparat de redat muzică, nicidecum nu le va combina. "Este un fel de adolescenţă, un apel la mediocritate, facem de toate şi nu excelăm în nimic", crede Adrian Furnică.

Tendinţa vânzărilor este o chestiune de modă, legată de modul în care percepem lumea şi de cum dorim să ne raportăm la mediul înconjurător. "Se vor vinde în continuare laptopuri. Vânzările lor vor avea o tendinţă explozivă. Normal sau cel puţin logic ar fi ca fiecare elev să aibă în rucsac un laptop. Cu acesta să se lege la o reţea într-o şcoa­lă, într-un laborator, în clase, să comunice cu ceilalţi colegi. Suntem într-o eră a digitizării şi a informatizării, laptopul nu va trebui să fie un moft. În mediile universitare, liceele şi şcolile, fiecare elev ar trebui să aibe un laptop. Există şi un mare incovenient al laptopurilor, se upgradează greu, rezistă mai puţin la şocurile fizice, se pot fura mai uşor, avantaje şi dezavantaje".

Preţurile mai mici nu înseamnă calitate mai bună!

Concurenţa între producători nu face bine întotdeuna, este de părere domnul Furnică. Deşi se spune că lupta concurenţială reduce preţurile şi că cel câştigat este utilizatorul final, Adrian Furnică spune că nu este întotdeauna aşa. "Când se ajunge la preţuri mai mici, calitate este mai proastă. Sunt foarte mult branduri pe piaţă care cu cât sunt mai ieftine cu atât sunt mai proaste, iar aceasta vă pot spune din experienţa care o am vizavi de numărul de solicitări service la produsele care îmi sunt returnate de la utilizatorii finali. Este clar că nu există nicăieri găina cu ouă de aur. Nu veţi putea găsi un produs ieftin şi bun. Să vă aşteptaţi întotdeauna ca un produs ieftin să fie prost, să se defecteze. Nu cereţi de la un laptop ieftin să se comporte din punct de vedere al anduranţei ca un laptop scump. Nu se poate. Gândiţi-vă că acel laptop înglobează în el o mulţime de plastice ale căror costuri sunt dictate de preţul barilului de petrol. Şi nu se poate ca preţul petrolului să crească, preţul energiei să crească, iar preţul laptopului să scadă. Oricât ar fi el de avans tehnologic, în condiţiile actuale produsul ieftin este prost şi aş putea să vă dau exemple de braduri mari ale unor multinaţionale care se întorc pe capete de la cumpărători. Eu, comerciantul, ce să-i spun utilizatorului final: . Românul de rând care înceacă să îşi achiziţioneze un laptop sau un calculator ar trebui să nu privească numai şi numai la preţ. Dar aceasta este o poveste lungă pentru că s-au învăţat să ia în serios sloganuri de tipul , . Se îndreaptă către hipermarketuri unde calculatorul este privit precum o cutie, se aleg calculatoare pe criterii estetice, cum arată cutia nu ce este în ea. Eu ştiu cum se fac aceste calculatoare, ştiu cât cumperi în momentul în care plăteşti. Cel puţin din experienţa mea din ultimii ani toate persoanele care îşi cumpără calculatoare din hipermarketuri în următoarele şase luni au nevoie de upgrade-uri şi îşi dau seama de limitele a ceea ce au cumpărat. Dacă vreţi să navigati pe internet, să lucraţi tabele în Excel, nici o problemă, luaţi-vă calculator ieftin. Vreţi un calculator care să răpundă nevoilor dumneavoastră, trebuie să luaţi de la un specialist."

Service-ul în perioada de garanţie - problema producătorului sau a comerciantului

Coeficientul calculatoarelor returnate depinde foarte mult şi de lot. Există loturi ale brandurilor de renume sunt returnate în proporţie de 1-2% (RMA - Return Manufacture Autorization între 1-2 %). "Problema este a producătorului şi, din păcate, noi retailerii suntem lăsaţi la înaintare. Legea din ţara noastră este făcută în aşa fel încât comercianţii să tragă ponoasele, în timp ce multinaţionalele îşi ascund incompetenţele şi impactul pe care îl au în piaţă, sau proasta calitate a produsului pe care-l vând", afirmă Adrian Furnică.

Aceasta este şi motivul pentru care Depozitul de Calculatoare nu doreşte în acest moment să lucreze cu anumite firme mari care aruncă în piaţă produse ieftine, iar timpul în care să îşi rezolvă service-ul la garanţii este exagerat de mare. Utilizatorul final se adresează Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, iar inspectorii vin la magazin, pentru că după legea română comercianţii sunt răspunzători, ei vând produsul. Pe cei de la OPC nu îi interesează că producătorii fac service-ul, că au obligaţia să aibă piese de schimb pe stoc, să angajeze suficienţi oameni ca să îşi repare produsele în timp util.

Domnul Furnică mai spune că a ales şi varianta de a face importurile direct, sărind pes­te reprezentanţa din România care îşi permite să practice preţuri discriminatorii faţă de piaţa din Vest. Preţurile sunt intenţionat mai mari decât cele de pe piaţa vest-europeană pentru că se consideră că românii pot plăti mai mult pentru produse care se găsesc mai ieftin în alte state. "Este inacceptabil să găseşti diferenţe de preţ de până la 15-20% la achiziţie şi nu cred că firmele respective îşi permit să facă service pentru produsele respective în 45-60 de zile", spune domnul Furnică. Nu este normal să cumperi o imprimată laser de la un dis­tribuitor cu 64 de euro în România şi aceeaşi imprimantă să fie 52 de euro în Germania, diferenţă hotărâtă de la sediul central al multinaţionalelor pentru ţara noastră.

Altă ciudăţenie este la promovarea produselor, care nu se face unitar în toată piaţa. Adrian Furnică spune că exis­tă alegeri pe criterii de simpatie prin care se dau preţuri mai bune doar anumitor retaileri într-o perioadă, urmând ca în felul acesta să se creeze un flux de clienţi numai către anumite lanţuri de magazine. "Situaţia denotă o lipsă de res­pect faţă de client. Dacă un lanţ de retail nu are reprezentanţă în Braşov să zicem, cumpărătorii de acolo trebuie să cumpere mai scump faţă de cei din Cluj, unde retailerul face promoţia. Este un mod de a face comerţ pe care eu nu-l înţeleg şi nu îl agreez", subliniază domnul Furnică.