Comisarul Ylva Johannsson: "UE se confruntă anual cu un declin de 1 milion de persoane privind forţa de muncă"

Pentru a combate declinul actual al forţei de muncă, Uniunea Europeană ar trebui să primească anual un milion de muncitori din alte state ale lumii, a afirmat recent, la Atena, Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne.

Potrivit presei elene, citată de Associated Press, Ylva Johansson a declarat: "Din motive demografice, populaţia în vârstă de muncă din UE va scădea cu 1 milion pe an. Este în scădere cu 1 milion de persoane pe an. Asta înseamnă că migraţia legală ar trebui să crească cu mai mult sau cel puţin 1 milion de persoane pe an, ceea ce reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană".

Sursa citată mai susţine că datele dintr-o prognoză recentă publicată de Eurostat arată că ponderea populaţiei cu vârsta de 65 de ani sau peste va creşte de la 21,1% în 2022 la 31,3% până la sfârşitul secolului.

Lipsa forţei de muncă este o problemă pe care o simt acut şi antreprenorii din ţara noastră. De aceea, la solicitarea acestora, la finalul anului trecut Guvernul a aprobat, pentru anul 2024, un contingent de 100.000 de lucrăători străini nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Ministerul Muncii a argumentat această decizie prin faptul că, din datele înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, reiese că, în primele opt luni ale anului 2023, 304.371 locuri de muncă au fost declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa.

Cu toate acestea, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă a anunţat ieri că respectivul contingent de 100.000 de muncitori din afara spaţiului european, este insuficient şi a menţionat că Guvernul ar fi dorit iniţial să aprobe un contingent de 140.000 de persoane.

Potrivit Economedia.ro, Oana Călin, membru în Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă a declarat: "Există un record fără precedent al numărului de români care au decis să plece din ţară în ultimul an, ceea ce a generat o masivă lipsă a forţei de muncă pentru economia românească. Teoretic, contingentul aprobat pentru 2024 pare suficient, însă în practică nu este. Numai în 2023 au plecat din ţară 50.000 de români, cel mai mare număr din ultimii 30 de ani, ne spune Institutul Naţional de Statistică. Mai mult decât atât, în data de 5 august 2023, pe site-ul ANOFM erau disponibile 64.000 de locuri de muncă. La un simplu calcul vorbim deja de un deficit total de 114.000 de locuri de muncă".

Ea a afirmat că pentru angajatori procesul importului de forţă de muncă, preponderent din ţări asiatice, a cunoscut multiple piedici anul trecut, unele dintre ele fiind însă soluţionate într-o manieră eficientă de către autorităţi. În schimb, gradul masiv de respingere (3:1) a dosarelor de obţinere a vizei de muncă pentru muncitorii străini a rămas încă fără rezolvare, la fel şi lipsa unui număr suficient de angajaţi care să asigure eficienţa serviciilor consulare.