COMISIA DE ANCHETĂ A ACTIVITĂŢII ANRE OMV Petrom - suspectată că ar fi manipulat preţul energiei electrice, în acest an

Un producător de energie electrică şi-a redus, la nivelul lunii ianuarie a acestui an, capacitatea de producţie la 20% şi, în acelaşi timp, a făcut ofertă de cumpărare a energiei electrice pentru toată luna ianuarie cu 2000 lei/MWh, în mod direct, influenţând creşterea preţului în piaţă, a declarat, ieri, deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

La cererea deputatului PNL Virgil Popescu, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a confirmat că producătorul despre care spune Iulian Iancu este OMV Petrom - Centrala de la Brazi.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de anchetă a activităţii ANRE, a declarat: "Fenomenul din acest an pe piaţa de energie fiind atât de grav şi determinând o creştere abruptă a preţului la producător, ne-a obligat pe noi, membrii Comisiei, să ne uităm cu foarte mare atenţie la ce s-a întâmplat. Nu avem încă raportul pe care îl aşteptăm de la ANRE şi de la celelalte societăţi direct implicate, dar, din datele pe care le-am analizat la nivelul lunii ianuarie, am constatat că un producător şi-a redus capacitatea de producţie la nivel de 20%. Ştim că a nu pune la dispoziţie 100% capacitatea de producţie este infracţiune şi automat se constituie într-un dosar penal de anchetă şi analiză asupra acestei situaţii. În consecinţă, producătorul respectiv a redus capacitatea de producţie, creând, astfel, o criză de energie electrică în piaţă.

În acelaşi timp, a făcut ofertă de cumpărare a energiei electrice pentru toată luna ianuarie cu 2000 lei/MWh, în mod direct, influenţând iarăşi creşterea preţului în piaţă. Analizând, am observat că au mai existat producători care şi-au redus capacitatea de producţie. Surpriza este că acest fenomen s-a înregistrat începând din ianuarie până prin august. Evident că, în vară, al doilea fenomen meteorologic extrem de grav, cel al creşterii temperaturilor, a dus la creşterea consumului de energie electrică. În consecinţă, această criză pe zona de producţie a menţinut preţurile la un nivel foarte ridicat, apărând problema legată de furnizorul de ultimă instanţă.

ANRE a identificat ce producători au capacitatea de producţie redusă şi, dacă da, aţi dispus un control la aceştia ca să vedeţi cauzele invocate de ei şi dacă au fost cu adevărat motive obiective? Şi dacă într-adevăr acest fenomen s-a produs, a avut o influenţă directă asupra preţului la consumatorul final?"

Niculae Havrileţ a răspuns: "Noi am trimis echipe de control la producătorii de energie electrică, pentru a urmări comportamentul din acea perioadă. Aceşti producători au un contract cu operatorul pieţei de echilibrare, cu Transelectrica, faţă de care au nişte obligaţii. În cazul în care nu pun la dispoziţie energia pe care au contractat-o pentru piaţa de echilibrare, sunt penalizaţi de Transelectrica. Un producător de energie electrică nu poate fi forţat, din punct de vedere al legii, să producă sau să nu producă. Nu există această obligaţie. Orice producător este liber să aleagă piaţa pe care vrea să meargă, mă refer la platformele de pe bursă, cantitatea pe care vrea să o vândă. Dar acei producători care au obligaţia de echilibrare a pieţei sunt pedepsiţi de Transelectrica, printr-o procedură proprie, aprobată de autoritatea de reglementare".

Preşedintele ANRE a menţionat că nu ştie dacă Transelectrica a amendat vreun producător de energie electrică.

Deputatul PNL Virgil Popescu i-a cerut lui Iancu să nominalizeze compania pe care o acuză de manipularea preţului, însă acesta i-a răspuns că vrea să audă acest lucru de la reprezentanţii ANRE.

Virgil Popescu a întrebat: "Este vorba de Centrala de la Brazi a OMV Petrom?"

Niculae Havrileţ a răspuns: "Cred că este vorba despre producătorul OMV Petrom, Centrala de la Brazi, care are o capacitate instalată de 800 MW, dar, din cauza unor probleme în funcţionarea unor transformatoare, i-a fost redusă capacitatea de producere pe parcursul întregului an, funcţionând la capacitate de 50%. Repet, nu avea sarcini de echilibrare a sistemului energetic naţional".

În opinia lui Iulian Iancu, preţurile la energie şi gaze sunt foarte mari:

"Preţurile mi se par foarte mari. O creştere în ofertă cu 30% este pentru mine de neimaginat. Intrăm în analiză să înţelegem cauzele. S-au putut constata fenomene ciudate, dar ele pot avea altă conotaţie, respectiv diminuarea asumată a unui producător a producţiei proprii pe vârf de cerere care nu a făcut altceva decât să determine o creştere a preţului. Preţ care nu a crescut cu 20-30%, ci s-a dublat, s-a triplat, ceea ce e de neimaginat. Nu a fost doar această speculaţie. Au mai fost şi oferte false în piaţă, pentru preţuri de 2.000 de lei, în loc de 300 de lei, care s-au menţinut şi în ianuarie şi în lunile de vară, când am avut temperaturi ridicate. Datele care ne-au fost prezentate până în prezent demonstrează un comportament incorect şi o viciere a preţului. Problema este cine s-a comportat incorect, de ce, dacă acele motivaţii sunt reale, sunt obiective şi măsurile care se impun".

Iulian Iancu a amintit şi de comportamentul speculativ al unor furnizori pe piaţa spot: "Este de neacceptat şi va trebui să intervenim cu modificări, atât în legislaţia primară, cât şi în legislaţia secundară, care să nu le mai permită furnizorilor să facă speculaţii pe PZU".

• Havrileţ: "Capacitatea declarată de producţie de 22.000 de MW nu există"

Este primul an în care avem piaţă liberalizată în proporţie de 100% la gaze naturale şi de 90% la energie electrică, a declarat, ieri, Niculae Havrileţ. Domnia sa a explicat creşterea preţului energiei electrice din acest an: "S-au întâmplat două evenimente majore, care au adus perturbaţii în piaţa energiei electrice şi au o caracteristică comună, respectiv un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă de turbulenţe deosebite din punctul de vedere al climei.

Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piaţă, alaturi de o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o cerere mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca preţul energiei din cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh. Dacă facem o comparaţie cu preţul mediu pe PZU până la acel moment, de 150 de lei - 160 de lei, a fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă. În luna iulie a fost o situaţie similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, pe fondul unor temperaturi extrem de mari, peste 40-42 de grade. Ne-am confruntat şi cu lipsa apei, o vară secetoasă şi o lipsă a vântului, deci o producţie mică de energie hidro şi eoliană. Astfel că şi în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă.

Totodată, piaţa de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obişnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piaţă penalizatoare (preţul este mult mai mare decât în piaţa spot - n.r.). A existat întrebarea dacă producătorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precădere pe această piaţă. Am solicitat Consiliului Concurenţei să întreprindă o analiză, însă rezultatul controlului a fost că nu s-au găsit elemente de perturbare artificială a pieţei în sensul înţelegerii dintre producători. ANRE pregăteşte un raport special dedicat celor două momente din acest an, pe care îl va transmite separat comisiei de anchetă.

Practic, s-a constatat că, în cazul în care nu avem resurse regenerabile ieftine, apă, vânt, suntem dependenţi de sursa cărbune, care este mai scumpă. Capacitatea declarată de producţie de 22.000 de MW nu există, nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcţionali în orice moment, nu sunt funcţionali. Aici avem o analiză comună cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care ne prezintă că, începând cu o solicitare de 7.500 - 8.000 de MWh, există probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionării sistemului energetic naţional în siguranţă.

În acest an au existat şi probleme cu unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piaţă.

Credem că toate aceste elemente au condus la creşterea preţului. Pentru a se asigura funcţionarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica şi în strategia de dezvoltare a sectorului să se propună mărirea capacităţii de producţie din alte surse care nu sunt regenerabile, dar care sunt sigure. Aşteptăm investiţia Romgaz de la Iernut (centrală pe gaze - n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranţă", a subliniat Havrileţ. El a mai spus că ANRE a trimis echipe de control la producătorii de energie pentru a vedea situaţia exactă privind capacităţile funcţionale ale fiecăruia.

• Havrileţ: "Comisia Europeană nu este de acord ca 70% din gaze să fie tranzacţionate pe bursă"

Comisia Europeană a transmis autorităţilor române o scrisoare în care avertizează că poate trece la o nouă etapă în procedura de infringement declanşată împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, dacă Parlamentul aprobă obligaţia ca 70% din gaze să fie tranzacţionate pe bursă, a mai spus, ieri, Niculae Havrileţ.

Răspunzând la întrebarea deputatului PNL Lucian Bode, Havrileţ a explicat: "Există o scrisoare, ne-a fost prezentată neoficial de operatorul de transport, care avea o relaţie directă cu comisarul, în care se precizează că anumite elemente din ordonanţa 64 aprobate în şedinţa comisiei din 4 octombrie ar contraveni unor obligaţii potrivit cărora statele membre trebuie să participe la piaţa comună internă prin facilitarea demersurilor de tranzacţii transfrontaliere. Stabilirea unui coeficient cert, mare, consideră dânşii, adică 70% pentru tranzacţionarea obligatorie, ar duce la imposibilitatea tranzacţionării transfrontaliere, deci, practic, împiedică exportul".

El a amintit că Executivul european a declanşat deja procedura de infringement împotriva României pe această temă.

Niculae Havrileţ spune că momentul care a declanşat disensiuni între ANRE şi Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a fost 1 aprilie 2017, când piaţa gazelor a fost complet liberalizată, iar o altă cauză care a stârnit nemulţumiri din partea Legislativului a fost faptul că ANRE nu a fost de acord cu anumite elemente din ordonanţa 64.

Potrivit acestuia, dacă preţul de achiziţie a gazelor era de 60 de lei/MWh înainte de 1 aprilie, momentul liberalizării, acesta a crescut la 67 de lei în timpul verii şi la 71-72 de lei/MWh pentru gazele cu livrare la iarnă. Havrileţ a arătat că, dacă nu ar fi avut loc liberalizarea, preţurile ar fi crescut şi mai mult: "Dacă piaţa nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul arăta că preţul ar fi trebuit să fie acum 78 de lei/ MWh". Aceasta a dus la o creştere de preţ pentru consumatorul final de 4-6% la nivelul anului gazier 2017-2018, a mai spus Havrileţ.

Iulian Iancu a spus: "Noi insistăm pentru transparentizarea tranzacţionării la gaze naturale. Nu este în regulă ca producătorul, pe timpul verii, să îşi permită să nu ofere cantitatea de gaze solicitată de furnizori, iar noi să intrăm în iarnă cu trimestrul I neacoperit de furnizor, ci doar în procent de 70%. Ce se va întâmpla cu acest furnizor, pentru că el este obligat să asigure continuitate consumatorului şi în special celui casnic? Va cumpăra în ianuarie, la temperaturi scăzute, gaze la preţuri foarte mari pe care le va transfera consumatorului, pentru că metodologia spune că facem analize la final de an şi creşterile de peste 5% trebuie să le recunoaştem". El a menţionat că şi pe piaţa gazelor un producător a refuzat să ofere cantităţile necesare. Pe piaţa gazelor există doar doi producători interni mari, OMV Petrom şi Romgaz. Aceste creşteri de 30% la preţuri pot însemna, în opinia lui Iulian Iancu, o lovitură dată economiei ţării.