Comisia Europeană a lansat ideea unui dialog la nivel internaţional pe tema guvernării internetului

Comisia Europeană (CE) a lansat ideea începerii unui dialog internaţional despre un sistem de supraveghere a internetului care să implice mai multe entităţi şi propune administrarea actualului supraveghetor al spaţiului cibernetic, ICANN, de către organisme private.

În ultimii 40 de ani, traficul pe internet a fost "dirijat de un singur poliţist" - o instituţie cu sediul în California numită ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers). Această organizaţie non-profit supraveghează sistemul de alocare a adreselor în spaţiul cibernetic. Totuşi, deşi are statut de organizaţie privată şi un consiliu de administraţie internaţional, ICANN răspunde în faţa autorităţilor de la Washington.

Executivul european a solicitat, în repetate rânduri, instituirea unui sistem de supraveghere a internetului care să implice mai multe entităţi, argumentând că o parte atât de vitală a economiei mondiale nu poate rămâne sub autoritatea unei singure ţări. Aceste apeluri au fost reînnoite recent, în condiţiile în care contractul încheiat între ICANN şi guvernul SUA expiră în luna septembrie.

Comisarul european pentru societate informaţională, Viviane Reding, a lansat întrebarea dacă această corporaţie se poate transforma într-un "organism pe deplin independent, care să îşi asume responsabilitatea faţă de comunitatea mondială a internetului".

Unul dintre aspectele cele mai controversate este controlul asupra numelor de domenii care cuprind coduri de ţară, de tipul .uk, .fr sau chiar .eu.

Astfel, într-un document intitulat "Guvernarea internetului: etapele următoare", CE propune administrarea ICANN de către organisme private, "pe baza unor principii agreate de autorităţile publice, dar fără intervenţia guvernului în operaţiunile de zi cu zi".

"Acest aspect este cu atât mai important cu cât următorii un miliard de utilizatori de internet vor proveni, în cea mai mare parte, din ţările în curs de dezvoltare", susţine Comisia, făcând, totodată, apel la derularea de negocieri pe tema guvernării internetului.

Problema devine şi mai presantă, în condiţiile în care ICANN îşi continuă planurile de extindere a numărului şi tipului de adrese de internet disponibile. 1,5 miliarde persoane folosesc internetul în fiecare zi (300 de milioane doar în spaţiul UE), iar ICANN este supus unor presiuni pentru a oferi mai multe sufixe de domenii de tipul .com, .org, şi .net.

De asemenea, este în creştere cererea de adrese în alte limbi în afară de engleză.

Un alt aspect important este cel al securităţii. Site-urile Estoniei au fost atacate de hackeri în mai 2007, în timpul unui conflict diplomatic cu Rusia. ICANN speră să introducă un sistem care să garanteze că un conţinut publicat pe internet provine într-adevăr de la sursa pretinsă.