Comisia Europeană lansează Planul de acţiune pentru o industrie a oţelului şi a metalelor competitivă şi decarbonizată

Comisia Europeană a adoptat un Plan de acţiune pentru oţel şi metale, menit să consolideze competitivitatea sectorului şi să sprijine tranziţia acestuia către o producţie cu emisii reduse de carbon, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Planul vine în contextul unor provocări majore pentru industria europeană, precum costurile ridicate ale energiei, concurenţa globală neloială şi necesitatea unor investiţii semnificative în tehnologii mai curate.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Industria siderurgică a fost întotdeauna un motor esenţial al prosperităţii europene. Oţelul curat de nouă generaţie trebuie să fie fabricat în continuare în Europa. Aceasta înseamnă că trebuie să îi ajutăm pe producătorii noştri de oţel care se confruntă cu dificultăţi puternice pe piaţa mondială. Pentru a ne asigura că aceştia rămân competitivi, trebuie să reducem costurile energiei şi să le oferim sprijin pentru a introduce pe piaţă tehnologii inovatoare, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin planul de acţiune prezentat astăzi, oferim soluţii concrete pentru o industrie siderurgică europeană prosperă", conform comunicatului.

Industria oţelului şi a metalelor are un rol esenţial în economia europeană, fiind un furnizor strategic pentru sectoare critice, precum industria auto, tehnologiile curate şi apărarea. În acelaşi timp, UE se confruntă cu măsuri de denaturare a pieţei, cum ar fi supracapacităţile globale susţinute neconcurenţial şi tarifele impuse oţelului şi aluminiului european, ceea ce poate afecta negativ economia europeană.

Costurile energiei reprezintă o componentă majoră a costurilor de producţie în industria metalelor. Comisia Europeană încurajează utilizarea contractelor de achiziţie de energie electrică (PPA) şi solicită statelor membre să ia măsuri pentru reducerea tarifelor de reţea şi utilizarea flexibilităţii fiscale în sectorul energetic. De asemenea, sunt sprijinite investiţiile în hidrogen regenerabil şi cu emisii scăzute de carbon, care pot contribui la decarbonizarea producţiei de oţel şi metale.

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcţie de carbon (CBAM) trebuie să asigure condiţii de concurenţă echitabile. Comisia intenţionează să publice, în al doilea trimestru al acestui an, un raport privind riscul relocării emisiilor de carbon pentru mărfurile exportate din UE. De asemenea, până la sfârşitul anului 2025, va propune extinderea CBAM pentru a include produse din aval bazate pe oţel şi aluminiu, precum şi măsuri suplimentare împotriva eludării mecanismului.

Supracapacitatea globală a producţiei de oţel şi metale pune presiune asupra rentabilităţii şi competitivităţii europene. UE a impus deja măsuri de apărare comercială împotriva concurenţei neloiale, însă Comisia consideră necesară înăsprirea actualelor măsuri de salvgardare pentru protejarea industriei. Înainte de jumătatea anului 2026, va fi propusă o nouă măsură de protecţie pe termen lung pentru a sprijini sectorul siderurgic.

Comisia va stabili obiective de reciclare pentru oţel şi aluminiu în industrii-cheie şi va analiza necesitatea introducerii unor cerinţe specifice privind reciclarea în sectoare precum construcţiile şi electronicele. De asemenea, se vor lua în considerare măsuri comerciale pentru gestionarea deşeurilor metalice, astfel încât acestea să fie disponibile pentru producţia de oţel decarbonizat în UE.

Un viitor Act privind acceleratorul de decarbonizare industrială va include criterii de sustenabilitate în achiziţiile publice, stimulând cererea pentru metale cu emisii reduse de dioxid de carbon produse în UE. În perioada 2026-2027, Comisia va aloca 150 de milioane de euro prin Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel, iar alte 600 de milioane de euro vor fi dedicate Pactului industrial curat prin programul Orizont Europa. În 2025, va fi lansată o licitaţie-pilot de 1 miliard de euro pentru decarbonizarea şi electrificarea proceselor industriale.

Industria oţelului şi a metalelor angajează direct şi indirect aproape 2,6 milioane de persoane în UE. Comisia va implementa politici active pentru sprijinirea tranziţiei forţei de muncă, prin Observatorul european pentru o tranziţie echitabilă şi Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, ambele parte a Pactului industrial curat, potrivit aceleiaşi surse.

Planul de acţiune pentru oţel şi metale se bazează pe măsurile incluse în Pactul industrial curat şi Planul de acţiune pentru energie la preţuri accesibile. Acesta a fost elaborat în urma unor consultări extinse cu actorii din industrie, inclusiv în cadrul dialogului privind oţelul, organizat pe 4 martie 2025.

Industria siderurgică europeană cuprinde aproximativ 500 de unităţi de producţie în 22 de state membre, contribuind cu 80 de miliarde de euro la PIB-ul UE şi sprijinind milioane de locuri de muncă, conform unui comunicat al Comisiei Europene.