Comisia Europeană presează Grecia să închidă anumite bănci

• Nicolae Cinteză: Scenariul vehiculat în UE nu va afecta sistemul nostru bancar

• Mugur Isărescu: BNR este bombardată zilnic de presă cu întrebări despre Grecia

Comisia Europeană (CE) face presiuni asupra Greciei să închidă, în etape, anumite bănci, posibil chiar ATEbank, a cincea mare bancă elenă (specializată pe sectorul agricol), au declarat pentru agenţia de presă "Reuters" surse din Uniunea Europeană (UE).

Reprezentanţii ATEbank şi ai Băncii Centrale a Greciei au refuzat să comenteze, iar Ministerul de Finanţe de la Atena a dezminţit informaţiile. ATEbank nu a reuşit, anul trecut, să treacă testele de stres derulate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Deşi este responsabilitatea Băncii Centrale a Greciei să închidă băncile care se confruntă cu probleme financiare, Comisia Europeană are un cuvânt de spus, în conformitate cu reglementările privind ajutoarele de stat. Aceste reglementări îi permit Comisiei Europene să refuze o cerere de salvare a unei instituţii de creditare dacă UE consideră că este prea costisitoare pentru a fi salvată - forţând efectiv închiderea băncii.

O sursă din UE susţine că atribuţiile Comisiei privind ajutoarele de stat ar putea fi utilizate şi pentru închiderea unor bănci din Spania şi Portugalia.

Sursa a adăugat: "Intrăm într-o nouă fază cu Grecia, Spania şi Portugalia. Unele bănci vor fi închise, iar la altele va fi redusă activitatea. Întotdeauna va fi un echilibru. (...) Dacă există stabilitate financiară, atunci poţi salva o bancă, dar suntem acum departe de acest moment în anumite state. În timp, ATEbank va trebui închisă sau va fi redusă activitatea sa".

Sunt, însă, şi bănci elene importante care nu se confruntă cu acelaşi pericol şi ar putea beneficia de majorarea capitalului, dar nicio decizie nu va fi luată până la rezultatul alegerilor de pe 17 iunie din Grecia.

• Nicolae Cinteză, BNR: "Dacă banca mamă îşi pierde capitalul financiar, noi îi suspendăm dreptul de vot şi rămâne captivă cu banii în România"

BNR dă asigurări că scenariul vehiculat de sursele UE nu va afecta sistemul nostru bancar, chiar dacă ATEbank este prezentă la noi prin ATEbank România.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a declarat că dacă banca mamă a vreuneia din subsidiarele locale s-ar confrunta cu o problemă, atunci BNR i-ar suspenda dreptul de vot în consiliul de administraţie. În această situaţie, banca mamă nu mai poate retrage bani din sucursala locală, potrivit domniei sale.

Oficialul BNR ne-a precizat: "Sunt fel şi fel de scenarii. Sunt uimit ce scenarii apar în momentul de faţă, care nu au la bază niciun fundament şi nicio analiză. Dacă banca mamă îşi pierde capitalul financiar, noi îi sus-pendăm dreptul de vot şi rămâne captivă cu banii în România".

În privinţa declaraţiei recente a lui Gunter Deuber, şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank pentru Europa Centrală şi de Est, legată de faptul că Guvernul României ar putea să naţionalizeze o bancă din sistem, în situaţia în care Grecia va ieşi din zona euro, Nicolae Cinteză exclude o astfel de posibilitate.

Domnia sa ne-a precizat: "Eu nu am cunoştinţă despre naţionalizarea băncilor în România. Nu este cazul să discutăm despre aşa ceva cu solvabilitatea care există, în prezent, în sistemul bancar. În niciuna din legi nu se prevede intervenţia banului public în sistemul bancar. Cuvântul naţionalizare nu este prevăzut în legislaţie".

• Mugur Isărescu: "Discuţiile zilnice despre sistemul bancar nu sunt neapărat sănătoase"

BNR se confruntă zilnic cu un bombardament constant de întrebari din partea presei, privind situaţia din Grecia, a declarat, vineri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei "Public Policies and The Direction of Financial Flows", organizată cu prilejul reuniunii anuale a "European Association for Banking and Financial History" (EABH).

Domnia sa a precizat: "Când urma să intrăm în Uniunea Europeană, am fost convins că privatizarea băncilor de stat şi intrarea băncilor străine este ceva foarte bun. Cu zece ani mai târziu, am constatat că, într-un raport al economistului Nouriel Roubini, România avea o problemă foarte mare - foarte multe bănci străine în ţară. Criza a adus la lumină câteva vulnerabilităţi, precum riscul crescut de contagiune. Avem în sistemul bancar patru bănci româneşti cu capital grecesc. Nu există nicio zi în care să nu răspundem unor comentarii la ceea ce se întâmplă în Grecia, la ce se va întâmpla în România. Este ca un bombardament constant. Accept total faptul că trebuie să discutăm cu mass-media, dar trebuie să acceptăm şi faptul că discuţiile zi de zi despre sistemul bancar nu sunt neapărat sănătoase şi uneori nu avem niciun răspuns, decât să repetăm la nesfârşit ceea ce am spus deja: că avem cerinţe suplimentare de capital, că solicităm băncilor mamă să aibă conduită corespunzătoare".

În ceea ce priveşte recenta reducere a ratingului unor bănci cu capital austriac, Mugur Isărescu a declarat că în ţara noastră acest lucru a fost perceput în mod eronat.

Domnia sa a adăugat: "Există aces-te vulnerabilităţi şi recunoaştem acest lucru, dar aş da exemplu Austria. Recent, ratingul băncilor a fost scăzut şi percepţia în România a fost că reprezintă un dezastru, că băncile româ-neşti cu capital austriac vor avea probleme, ceea ce nu e chiar adevărat, reprezintă doar o vulnerabilitate".

Principalele patru bănci greceşti trebuie să prezinte, în termen de trei luni, planuri de restructurare care să cuprindă reduceri salariale sau închideri de agenţii, a anunţat recent Fondul de stabilitate financiară din Grecia (HFSF).

Obligaţia băncilor elene să se restructureze vine după ce, la începutul săptămânii trecute, acestea au primit o injecţie de capital în valoare de 18 miliarde euro de la Fondul european de stabilitate financiară pentru recapitalizare. National Bank of Greece a primit 7,43 miliarde euro, Alpha Bank a primit 1,9 miliarde euro, EFG Eurobank a primit 3,97 miliarde euro, iar Piraeus Bank a beneficiat de o injecţie de 4,7 miliarde euro, toate sub formă de obligaţiuni.

În conformitate cu termenii celui de-al doilea plan de sprijin convenit, în martie, de Grecia şi creditorii săi, o sumă de 25 miliarde euro a fost prevăzută pentru recapitalizarea băncilor greceşti, care au înregistrat pierderi de aproximativ 28 de miliarde euro, în urma operaţiunii de restructurare a datoriilor Greciei.