COMISIA EUROPEANĂ REPROŞEAZĂ MONOPOLUL ÎN TRANZACŢIONAREA GAZELOR BRM, dată afară în şuturi, de Iancu

Comisia Europeană a reacţionat, marţi, după ce deputaţii din Comisia pentru industrii şi servicii au adoptat o serie de amendamente la Legea gazelor, potrivit cărora producătorii de gaze vor fi obligaţi să tranzacţioneze integral producţia pe bursa OPCOM, fiind lăsată pe dinafară Bursa Română de Mărfuri.

În prezent, au licenţe pentru tranzacţionarea gazelor două entităţi: Bursa Română de Mărfuri, societate privată, şi OPCOM, filială a Transelectrica, unde statul are un pachet de 58,68%.

Amendamentele aduse în Comisia pentru industrii ar lăsa BRM fără licenţă.

Comisia Europeană i-a transmis, marţi, lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii, că propunerea ca producţia de gaze să fie tranzacţionată în totalitate pe OPCOM este problematică.

Comisia apreciază că nu este recomandată mutarea tranzacţionării pe OPCOM, în condiţiile în care, în prezent, BRM este o piaţă mai lichidă, iar acordarea unor drepturi exclusive OPCOM pune probleme de concurenţă. De asemenea, Comisia apreciază că tranzacţionarea unei proporţii de 100% din producţia de gaze pe bursă poate fi excesivă.

O scrisoare de avertizare privind "consecinţele severe" ale amendamentelor la Legea gazelor a fost primită, recent, de preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, de la Platforma de tranzacţionare a gazelor paneuropeană PEGAS. Adresa a ajuns, printre alţii, şi la Ministerul Energiei, ANRE şi Comisia Europeană.

Este discutabil dacă amendamentele sunt compaitibile cu legile de concurenţă ale Uniunii Europene, din moment ce limitează libertatea de a oferi servicii de tranzacţionare, pe fondul obligaţiei de a folosi o singură platformă, potrivit PEGAS, care mai spune că există un risc ca platforma aleasă de operator să nu reflecte cerinţele pieţei.

În plus, măsurile propuse pot pune un obstacol în implementarea Pachetului UE pe energie, ceea ce ar duce la o izolare a pieţei româneşti de gaze, consideră PEGAS, platforma de tranzacţionare a German EEX Group, operată de Powernext, din Franţa. PEGAS are 238 de membri şi oferă acces la tranzacţionarea de gaze pe contracte din Austia, Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Italia, Danemarca, Cehia şi Marea Britanie.

• Virgil Popescu: "PNL şi USR au fost împotriva amendamentelor"

Deputatul PNL Virgil Popescu, membru în Comisia pentru industrii, ne-a spus că PNL şi USR au fost împotriva amendamentelor aduse Legii Gazelor şi că liberalii vor cere, în plen, retrimiterea propunerilor la Comisie.

Domnia sa ne-a spus: "Există deja două licenţe funcţionale date de ANRE, pentru BRM şi OPCOM. Nu putem, prin lege, să luăm o licenţă. PSD a invocat un Regulament european, dar acela, dimpotrivă, spune că operatorul de transport, adică Transgaz, selectează platforma de tranzacţionare, nu legiuitorul. Transgaz trebuie să aleagă platforma care va da preţul de referinţă".

Domnul Popescu a mai precizat că nu este de acord nici cu amendamentul ca 100% din producţia de gaze să fie tranzacţionată pe bursă, inclusiv contractele bilaterale: "Introducerea contractelor bilaterale pe bursă creează probleme, din punct de vedere al exploatărilor noi. Investitorii se pot speria în aceste condiţii. Nu cred că, pentru exploatările noi, contractele bilaterale trebuie tranzacţionate prin bursă".

Comisia pentru industrii şi servicii a anunţat, ieri, că a finalizat, în data de 16 mai, raportul privind legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 64/2016 (emisă de guvernul Cioloş) menită să modifice şi să completeze Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Conform Comisiei, printre principalele modificări aduse se numără "obligativitatea vânzării pe platforma de tranzacţionare angro a întregii cantităţi de gaze naturale produse, importate şi exportate, în mod transparent şi nediscriminatoriu; pe model vest-european, un operator unic pe piaţa angro de gaze naturale şi de energie electrică, OPCOM, pentru a putea astfel creşte lichiditatea pieţei concurenţiale angro prin centralizarea activităţilor de tranzacţionare; tranzacţionarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, acces nediscriminatoriu la Reţeaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conductă BRUA; criterii minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piaţa cu amănuntul fără a limita numărul acestora".

Potrivit Comisiei, scopul tuturor modificărilor este de a crea cadrul legislativ pentru tranzacţionarea transparentă, nediscriminatorie şi în regim concurenţial a gazelor naturale.

Deputaţii precizează că, în forma emisă de guvernul Cioloş, principala modificare a fost liberalizarea totală a preţului gazelor naturale, cu toate că România negociase un calendar de liberalizare până în anul 2021.

"Din păcate Guvernul Cioloş nu a avut în vedere ca, înainte de o liberalizare totală a preţului gazelor naturale, să creeze cadrul de tranzacţionare transparentă, nediscriminatorie şi în regim concurenţial şi astfel să fie eliminată posibilitatea ca unii operatori să crească preţul artificial şi nu în baza cererii şi a ofertei", a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Liberalizarea preţului gazelor naturale a intrat în vigoare pe data de 1 aprilie 2017 deşi, acelaşi Guvern Cioloş, a creat cadrul de sprijinire a consumatorului vulnerabil începând cu data de 1 aprilie 2018 (prin Legea 196/2016 din 31 octombrie 2016), se mai arată în Comunicatul Comisiei pentru industrii.

"Altfel spus, mai întâi creştem preţurile şi abia după un an ne ocupăm de consumatorul vulnerabil din România", a atras atenţia Iancu.

Deputaţii au mai adăugat: "Impactul negativ asupra consumatorului final a fost resimţit chiar din 1 aprilie 2017: preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut cu aproape 27% , de la 60 lei/MWh la 72-80 lei/MWh. Prin urmare, există riscul ca la începutul iernii 2017-2018 preţurile la gaze naturale să crească cu mult peste 80 lei/MWh, afectând grav consumatorii finali inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei.

În expunerea de motive pentru noua formă a OUG 64/2016, se precizează şi că ordonanţa este promovată pentru a evita încălcarea art. 35 şi a art. 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi a art. 40, lit.c) din Directiva 2009/73/CE.

Articolele menţionează «eliminarea restricţiilor privind comerţul cu gaze naturale între statele membre, inclusiv dezvoltarea unor capacităţi trans-frontaliere de transport» şi că «sunt interzise restricţiile cantitative la export». Aşadar, respectivele prevederi europene nu conţin referiri la liberalizarea preţurilor, lucru confirmat şi de reprezentanţii Comisiei Europene din D.G. Energy.

La dezbateri au participat toţi factorii interesaţi, respectiv operatorii economici structuri asociative, autorităţi publice cu atribuţii în domeniu, inclusiv cu reprezentanţi de la Bucureşti şi Bruxelles ai DG Energy din cadrul Comisiei Uniunii Europene".

Toate aceste măsuri propuse de Comisia pentru industrii şi servicii pentru modificarea OUG 64/2016 sunt esenţiale pentru realizarea, în România, a unui hub regional de gaze naturale, conform Comisiei.