Comisia Europeană trebuie să îşi intensifice procedurile antitrust şi de control al concentrărilor economice pentru ca acestea să fie adaptate la o lume mai globalizată

Comisia Europeană, autoritatea de aplicare a normelor UE în domeniul concurenţei, şi-a exercitat în general în mod eficace competenţele în cadrul procedurilor antitrust şi de control al concentrărilor economice şi a răspuns prin deciziile sale preocupărilor legate de concurenţă, transmite un comunicat de presă trimis redacţiei.

Cu toate acestea, într-un nou raport publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană consideră că aceasta nu a soluţionat încă în totalitate noile probleme complexe în materie de aplicare a legii pe pieţele digitale, provocarea reprezentată de volumul tot mai mare de date care trebuie analizate sau limitările instrumentelor coercitive existente. Totodată, Curtea a constatat o capacitate limitată a Comisiei de a monitoriza pieţele, de a detecta în mod proactiv încălcările normelor antitrust şi de a verifica acurateţea informaţiilor privind concentrările economice.

Scopul normelor UE în materie de concurenţă este de a împiedica societăţile să se angajeze în practici anticoncurenţiale, cum ar fi carteluri secrete sau abuzul de poziţie dominantă. Comisia poate impune amenzi societăţilor care nu respectă aceste norme. În ultimii zece ani, asigurarea respectării legislaţiei în materie de concurenţă a trebuit să facă faţă unor schimbări considerabile în dinamica pieţei, generate de emergenţa pieţelor digitale, a Big Data şi a algoritmilor de fixare a preţurilor. Curtea de Conturi Europeană a examinat dacă Comisia asigurase în mod corespunzător respectarea normelor în cadrul procedurilor antitrust şi de control al concentrărilor economice. Ea a evaluat cât de eficace a fost Comisia în detectarea şi în investigarea încălcărilor şi cât de bine a cooperat aceasta cu autorităţile naţionale de concurenţă.

"În ultimul deceniu, Comisia şi-a exercitat cu eficacitate competenţele în cadrul controlului concentrărilor economice şi al procedurilor antitrust", a declarat domnul Alex Brenninkmeijer, membrul Curţii responsabil de acest raport. "A sosit însă momentul ca aceasta să intensifice supravegherea pieţei, pentru a se adapta la o lume mai globală şi mai digitală. Comisia trebuie îşi îmbunătăţească performanţa în ceea ce priveşte detectarea proactivă a încălcărilor şi să îşi selecteze investigaţiile într-un mod mai judicios. Alături de o cooperare mai puternică din partea autorităţilor naţionale de concurenţă, acest lucru va avea ca rezultat o mai bună asigurare a respectării legislaţiei în materie de concurenţă pe piaţa internă a UE, protejând întreprinderile şi consumatorii."

Curtea a constatat că nivelul resurselor de care Comisia dispunea pentru monitorizarea pieţelor în vederea identificării eventualelor probleme şi pentru detectarea din proprie iniţiativă a cazurilor antitrust - care se adaugă la reacţiile la plângeri primite din exterior - era relativ limitat. Anchetele desfăşurate în sectoare specifice necesită foarte multe resurse: de exemplu, ancheta realizată de Comisie în 2015 în domeniul comerţului electronic a necesitat o echipă de aproximativ 15 posturi în echivalent normă întreagă pe o perioadă de doi ani. Curtea a observat că numărul de cazuri deschise din proprie iniţiativă a scăzut din 2015. O reducere similară a fost observată şi în cazul programului de clemenţă: acesta vizează societăţile care furnizează informaţii din interior despre practici anticoncurenţiale, în schimbul imunităţii sau al reducerii amenzilor. Comisia trebuie să decidă şi cu privire la cazurile cărora le acordă prioritate în investigaţiile sale. Această prioritizare era efectuată pe baza unor criterii care nu erau clar ponderate pentru a asigura selecţia cazurilor cu cel mai mare risc. În domeniul concentrărilor economice, Comisia se confruntă cu dificultăţi suplimentare: volumul datelor care trebuie verificate este în creştere constantă, la fel ca şi numărul concentrărilor care trebuie analizate. Comisia şi-a simplificat deja într-o anumită măsură procedurile pe care le aplică în cazul unor concentrări economice mai puţin riscante, dar aceste eforturi de simplificare trebuie să continue. Curtea a constatat şi că anumite operaţiuni importante nu au fost supuse controlului Comisiei deoarece, având în vedere pragurile privind cifra de afaceri stabilite în legislaţia UE, societăţile nu aveau obligaţia de a notifica operaţiunile respective Comisiei.

Comisia a luat toate deciziile în materie de concentrări economice în termenele legale, însă durata procedurilor sale antitrust rămâne lungă (până la opt ani). Acest lucru poate reduce eficacitatea deciziilor sale cu caracter executoriu. Această observaţie este deosebit de pertinentă în ceea ce priveşte pieţele digitale aflate în evoluţie rapidă, în cazul cărora Comisia trebuie să facă faţă unor investigaţii complexe. Între timp, este posibil ca instrumentele juridice aflate la dispoziţia Comisiei să nu mai fie pe deplin adecvate pentru a trata aceste noi tipuri de probleme de concurenţă. Curtea a observat totodată că amenzile impuse de Comisie societăţilor atinseseră niveluri-record, dar Comisia nu evaluase niciodată efectul disuasiv al acestora.

În general, Comisia a cooperat bine cu autorităţile naţionale de concurenţă, dar nu avea prea multe informaţii despre priorităţile proprii ale acestor autorităţi în materie de aplicare a legii. În acelaşi timp, Comisia şi autorităţile naţionale de concurenţă nu s-au coordonat îndeaproape în monitorizarea pieţei, iar situaţiile în care s-au realocat cazuri de la autorităţile naţionale către Comisie au fost rare. Există un mecanism de avertizare timpurie, cu rolul de a optimiza alocarea cazurilor şi de a evita situaţiile în care numeroase autorităţi naţionale de concurenţă sunt nevoite să examineze comportamente similare ale aceleiaşi societăţi, dar autorităţile naţionale nu au utilizat acest mecanism pe scară largă. În fine, Comisia nu a evaluat în mod regulat eficacitatea deciziilor sale, deşi acest lucru ar fi contribuit la procesul său decizional viitor şi la o mai bună alocare a resurselor.

Curtea formulează o serie de recomandări menite să ajute Comisia să îşi amelioreze capacitatea de detectare proactivă a încălcărilor, să mărească eficacitatea activităţilor sale de asigurare a respectării legislaţiei în materie de concurenţă, să se coordoneze mai bine cu autorităţile naţionale de concurenţă în cadrul Reţelei europene în domeniul concurenţei şi să îşi îmbunătăţească raportarea cu privire la propria performanţă.