Compania de proiect a oleoductului Constanţa-Trieste a fost înregistrată la Londra

Compania de proiect a oleoductului Constanţa-Trieste a fost înregistrată la Londra şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) vor merge în septembrie în Italia pentru a afla care este poziţia acestei ţări faţă de proiect, a declarat Viorel Palaşcă, secretarul din cadrul MEF.

"Am înregistrat compania de proiect pentru PEOP Constanţa-Trieste, la Londra, în Anglia, în termenul legal de 45 de zile de la semnarea acordului (n.r. la 22 aprilie 2008). În ceea ce priveşte poziţia Italiei, guvernul italian nu şi-a exprimat încă punctul de vedere. Italienii nu şi-au desemnat încă o companie care să îi reprezinte în proiect. Oricum, la toamnă, în septembrie cel mai probabil, vom avea o întâlnire cu italienii şi vom încerca să tranşăm problema. Vom avea discuţii şi vom încerca, împreună cu ministrul, să aflăm care este poziţia Italiei pentru acest oleoduct. Vom intensifica eforturile pe cale diplomatică cu Italia", a declarat Viorel Palaşcă, citat de NewsIn.

Potrivit lui Viorel Palaşcă, încă nu s-au găsit investitori pentru proiect.

"Trebuie făcută întâi o conferinţă de investiţii, pentru a atrage investitori, şi apoi efectiv înfiinţată o companie de investiţii", a mai spus secretarul de stat din MEF.

Reprezentanţi ai României, Serbiei şi Croaţiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste, iar cea de-a patra ţară, Italia, va lua o decizie în privinţa implicării în proiect abia după instalarea noului Guvern.

Din această companie de proiect fac parte: Conpet şi Oil Terminal din partea României, Transnafta (din Serbia) şi Janaf (din Republica Croaţia).

Cu Slovenia şi Italia au exis­tat discuţii, însă aceste ţări nu şi-au desemnat companii care să facă parte din proiect, a spus atunci Viorel Palaşcă.

Italia, ţara pe teritoriul căreia, potrivit proiectului iniţial, se afla capătul oleductului, şi-a exprimat punctul de vedere printr-o scrisoare trimisă Ambasadei Italiei la Bucureşti, prin care afirmă că statul italian aşteaptă instalarea noului guvern, iar acesta va lua o decizie în privinţa implicării Italiei în acest proiect, potrivit lui Palaşcă.

Directorul şi membru în Consiliul de Administraţie al Janaf din Republica Croaţia, Vladimir Vrankovic, a precizat că, dacă Italia şi Slovenia nu se implică în proiect, atunci Constanţa-Trieste nu se mai face. "Fără Slovenia mai sunt soluţii, însă fără Italia, nu mai există proiectul", a declarat la acea dată Vrankovic.

Acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect pentru oleoductul (PEOP) Constanţa-Trieste a fost semnat marţi, 22 aprilie 2008 de secretarul de stat din MEF, Viorel Palaşcă, directorul general al Transnafta din Serbia şi de directorul şi membru în Consiliul de Administraţie al Janaf din Republica Croaţia, Vladimir Vrankovic. Fiecare ţară va avea o participaţie de 33,3% în cadrul companiei de proiect.

La data semnării acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan şi Azerbaidjan şi-au arătat interesul pentru deveni cel puţin furnizori în proiect şi chiar investitori, potrivit lui Palaşcă.

Compania de proiect va avea sediul la Londra, în Marea Britanie şi conducerea va fi formată dintr-un Consiliu Director cu şase membri, câte doi din fiecare ţară. După înregis­trarea companiei, se va dis­cuta şi numirea unui manager, persoană neutră.

Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 acţiuni, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de o sută de lire. Conpet şi Oil Terminal vor avea câte 350 de acţiuni, în valoare de 35.000 lire sterline fiecare şi Transnafta şi Janaf vor avea câte 700 de acţiuni, în valoare de 70.000 lire.

Potrivit directorului general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro şi va fi operaţional în doi, trei sau chiar patru ani.

Studiul de fezabilitate a construcţiei oleoductului, efectuat de un consorţiu coordonat de către Hill International UK, prezintă trei posibile variante de capacitate de trans­port pentru conductă, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an.

Costurile pentru modernizarea şi mărirea capacităţii terminalului Constanţa sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an şi 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru construcţia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.

Lungimea totală a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul României 649 kilometri, al Serbiei - 208, al Croaţiei - 423, al Sloveniei - 29 şi al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, România ar putea beneficia din taxe şi tarife de încasări de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an şi de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consorţiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioadă de viaţă a conductei de 20 de ani.