INDUSTRIA DE GAMBLING - EDIŢIA A II-A Cristian Pascu: "Sperăm să reluăm dialogul cu Ministerul Finanţelor"

Reporter: Cum a evoluat piaţa de gambling în România în 2012? Puteţi face o comparaţie cu alte ţări?

Cristian Pascu: În 2012, piaţa de gambling din România a avut evoluţii diferite în funcţie de tipurile de joc de noroc desfăşurate. Astfel, segmentul de lux, cazinourile live, au continuat curba descendentă. Criza economică, suprapusă peste taxarea fiscală mult prea mare introdusă din 2009, a făcut să mai avem un număr de numai 7 cazinouri, 5 în Bucureşti şi 2 în provincie, faţă de cele 22 de cazinouri existente înainte de 2008. Chiar şi cu acest număr redus, cazinourile care au supravieţuit, cu una sau două excepţii, sunt în regim de avarie, la break-even point (la zero profit) sau chiar în pierdere.

Jocul de bingo în sală se menţine firav reprezentat cu cele 14 săli la nivel naţional (maximul istoric de peste 100 de săli a fost atins la sfârşitul anilor '90), în timp ce jocul de bingo televizat a reuşit "performanţa" de a rămâne iarăşi dator la bugetul de stat, după doi ani de func-ţionare, chiar entuziastă la un moment dat, şi a reuşit "să supere" în aşa măsură autorităţile de reglementare încât din vară a fost, pentru a doua oară în istoria acestui fenomen, interzis prin lege.

Sectoarele reprezentate de pariurile sportive şi operarea de slot-machine sunt cele care, poate paradoxal, au avut o evoluţie pe un trend ascendent. Desigur, nu s-au produs modificări spectaculoase faţă de anii anteriori afectaţi de criză şi de taxele mărite din 2009, dar numărul de agenţii de pariuri a crescut uşor, casele de pariuri existente şi-au consolidat poziţia pe piaţă, a crescut concurenţa dintre ele pentru poziţionarea cât mai bună în topul din domeniu.

La operatorii de slot - machine numărul acestora s-a păstrat oarecum constant în jurul cifrei de 400 de operatori rămaşi pe piaţă după 2009 (maximul în 2008 era de circa 1200 operatori), dar numărul de echipamente, de maşini de joc cu câştiguri a crescut de la circa 53.000 la aproximativ 59.000 în cursul anului 2012. Creşterea se datorea-ză impactului asupra pieţei noastre a evoluţiei sectorului în ţările emergente, după Rusia, Ucraina, Polonia, cu acest sector interzis sau drastic limitat, a urmat din toamnă şi închiderea Ungariei pentru această activitate. Nu e de mirare că într-o globalizare şi circulaţie liberă europeană, multe maşini de joc împreună cu operatorii lor din ţările menţionate, rămaşi fără obiectul muncii, au "invadat" piaţa noastră.

De asemenea, o parte din operatori care dispun de fonduri de investiţii în domeniu au considerat necesar să-şi extindă activitatea, pentru ca timpurile mai bune pe care toată lumea le aşteaptă să îi găsească cu o cotă de piaţă consolidată. Putem spune că s-a ajuns la o saturaţie a densităţii maşinilor pe piaţă, încercări de a forţa nota şi a deschide " în coasta concurenţei" nu reuşesc să aibă şi succes financiar întotdeauna, numărul de jucători nu creşte cu aceeaşi dinamică şi nu se produce decât o redistribuire între mai mulţi a aceleiaşi mase monetare. "Canibalis-mul" în domeniu, sau chiar politica evidentă de dumping prin supraofertă, nu mulţumeşte în final decât eventual bugetul de stat care are de încasat, cel puţin pentru o perioadă, taxe de autorizare de la mai multe unităţi de slot-machine, metoda "care rezistă mai mult pe pierdere până închide concurenţa" se mai practică încă, deci cu aces-te rezerve trebuie să interpretăm dinamica crescătoare a sectorului.

Efect pozitiv pentru operatori al acestei abundenţe de oferte de echipamente este preţul mult mai accesibil al maşinilor de joc, chiar second hand, dar în stare foarte bună, care se găsesc la preţuri reduse cu mai mult de 50% faţă de anul de referinţă 2008 de exemplu.

Reporter: Anul 2012 a fost caracterizat de turbulenţe pe scena politică. Au influenţat acestea relaţia industriei jocurilor de noroc cu autorităţile? Care au fost principalele direcţii de lucru ale AOPJNR în 2012? Cum caracterizaţi comunicarea cu ins-tituţiile statului?

Cristian Pascu: Din păcate desele schimbări politice care au dus şi la schimbări la nivelul Ministerului Finanţelor şi, implicit, al Comisiei de Autorizare Jocuri de Noroc, au influenţat demersurile noastre, ale Asociaţiilor de profil reprezentante ale industriei, în eforturile de a corecta acele reglementări inaplicabile, greşite, din legislaţia actuală. Ilus-trativ este faptul ce din cele 13 puncte cuprinse în Rezoluţia primei Conferinţe Române de Gambling nu s-a reuşit realizarea prin amendare legis-lativă, la nivel de cod fiscal, legis-laţie primară sau secundară specifică, a nici unui punct!

AOPJNR a militat şi a reuşit, în cea mai mare măsură, pe parcursul anului 2102, să convină cu asociaţiile partenere un punct de vedere comun, cât mai unitar în faţa autorităţilor de reglementare, o condiţie absolut necesară pentru a avea şanse de a ne impune cerinţele, pentru a nu mai repeta greşeala din 2009 când pe fondul unor interese şi glasuri diferite a fost posibilă adoptarea unor bariere legislative în calea operatorilor mici şi mijlocii la început, pentru ca apoi reglementările inaplicabile, cum ar fi impozitarea câştigurilor jucătorilor cu 25%, să afecteze toţi operatorii deopotrivă.

Comunicarea cu instituţiile statului a continuat, dar a avut şi de suferit sub anumite aspecte, concret în ultimul semestru al anului trecut consideram complet neavenită interzicerea participării asociaţiilor de profil la şedinţele lunare ale comisiei de autorizare, chiar şi numai de la partea de dezbatere introductivă. Sperăm să avem o continuitate de mandat pe 4 ani a echipei de la Finanţe, să reluăm sub toate formele dialogul sub imperiul stabilităţii şi predictibilităţii, să corectăm împreună ceea ce factorii tehnici de la minister cunosc şi ştiu la fel de bine ca cei din industrie că trebuie îndreptat, dar de multe ori neimplicarea aces-tora conjugat cu factorul politic, a dus la menţinerea acelor reglementări neaplicabile sau interpretabile, generatoare de "şantaj fiscal", amenzi şi sancţiuni imposibil de evitat de către organizatori.

Un alt palier prioritar al AOPJNR a fost lărgirea bazei membrilor asociaţiei, apelul adresat operatorilor la "implicare". Doar în acest mod, prin unirea eforturilor majorităţii, ne putem apăra interesele, putem evita ca monopolul de stat să treacă în mâna unui grup restrâns devenind monopol particular, doar împreună suntem mai puternici.

Reporter: Care este situaţia jocurilor de noroc online în acest moment? Care sunt problemele şi cum vedeţi competiţia cu operatorii din alte ţări?

Cristian Pascu: Jocurile on-line sunt legal reglementate din decembrie 2010, au şi norme de aplicare din august 2011, dar reprezintă în continuare un domeniu din care România pierde zilnic sume importante care ar trebui să ajungă la bugetul de stat! Nu avem nicio licenţă de on-line eliberată până în prezent, nu avem încă condiţiile de aplicare pentru licenţă îndeplinite, prin lipsa desemnării operatorului de monitorizare, o entitate cu sarcini complexe şi care trebuie să rişte o investiţie mare prin condiţiile de eligibilitate, poate prea drastice, impuse de lege! Avem, însă, o nepăsare condamnabilă şi amendabilă faţă de lege a multitudinii de operatori internaţionali licenţiaţi în alte ţări membre UE sau chiar nelicenţiaţi, care cu sfidarea legii sau abuzând de interpretarea în interesul propriu a mult invocatei "liberi circulaţii a serviciilor", îşi fac o reclamă agresivă pe toate formele de media, la serviciile lor de jocuri online nelegale în România fără licenţa statului nostru!

Apetenţa jucătorilor români faţă de aceste jocuri cu această formă de distribuţie ne clasifică pe un loc fruntaş în Europa, deci suntem în mod direct pe un loc similar la pierderi la buget şi la concurenţa neloială pe care jocul on-line o practică faţă de jocurile din locaţiile terestre, jocul de tip land-based care plăteşte taxe şi impozite.

Aceasta este prioritatea legislativă numărul 1 şi se poate debloca prin condiţii realiste şi mai atractive pentru operatori pentru a obţine licenţa pentru Româ-nia, cum ar fi, de exemplu, eliminarea impozitului de 25% pentru jucători (deziderat cerut pentru slot-maşini şi cazinou şi de sectorul land-base), pentru a face competitiv jocul pe site-urile licenţiate faţă de cele accesibile care nu taxează câştigurile.

Reporter: Ce modificări legislative pentru reducerea evaziunii fis-cale aţi propus şi în ce măsură au fost luate în considerare?

Cristian Pascu: Este cunoscută realitatea dar şi "legenda" funcţionării maşinilor "la negru" - realitatea există, dar legenda amplifică numărul acestora, fără dovezi concrete din teritoriu, acolo unde de multe ori, la controale, fenomenul "se evaporă", nu se găsesc slot-machine fără licenţă şi nu avem nicio infracţiune de acest fel pentru care o persoană să fi fost condamnată la închisoarea prevăzută de lege!

Pentru limitarea fenomenului, am propus responsabilizarea deţinătorilor de spaţiu, cei fără a căror complicitate, chiar dacă greu de dovedit, nu s-ar putea amplasa maşini fără autorizaţii în teritoriu! De asemenea, pe baza site-ului Ministerului Finanţelor accesibil cu locaţiile unde se găsesc maşinile autorizate, s-ar putea face un filtru mai atent de către organele abilitate pentru depis-tarea maşinilor nelicenţiate în locaţiile care există fizic în teritoriu şi nu apar pe site! De prea multe ori controalele organelor de control au vizat tot locaţiile autorizate unde s-au mulţumit să dea amenzi - deloc mici, de altfel, conform unui exces de zel legislativ la acest capitol - celor care muncesc autorizat şi mai şi greşesc, dar flagelul care ar trebui cu prioritate curmat, operarea maşinilor "la negru", ilegal, a fost trecut cu vederea din neglijenţă, nepăsare, sau şi mai grav, complicitate locală.

Reporter: Vă mulţumesc!