INDUSTRIA DE GAMBLING - EDIŢIA A II-A Industria de gambling, nemulţumită de pasivitatea autorităţilor - 22.02.2013

A doua ediţie a Conferinţei Române de Gambling a stârnit discuţii animate între principalii operatori din domeniu şi reprezentanţi ai autorităţii statului. Tematicile abordate au cuprins întregul spectru de probleme cu care se confruntă această industrie pornind de la activitatea curentă şi vulnerabilităţile sistemului. O primă nemulţumire a celor prezenţi a fost legată de faptul că reprezentanţii comisiei din Ministerul de Finanţe dedicate jocurilor de noroc au refuzat să dea curs invitaţiei lansate de organizatori. Printre participanţi s-au aflat deputaţii Mircea Cazan şi Ion Tămâian, Directorul General al Loteriei, Dan Ghiţă, Florentin Croitoru - Comisar Şef Garda Financiară - Cristian Pascu, preşedinte la Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România, Michelle Cummins - preşedinte la Romanian Casino Asociation. S-a ajuns la concluzia că este necesar să fie creat un cadru legislativ adecvat, care să stimuleze această industrie, nu să o inhibe. "Se încearcă reglementarea cadrului legal, iar noi susţinem iniţiativele de acest gen. Şi în acest domeniu importantă este politică paşilor mărunţi", a declarat Sarmiza Fetcu, Purtător de Cuvânt al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Directorul General al Loteriei Române, Dan Ghiţă, susţine că "există o lipsă de comunicare între reprezentanţii statului şi cei ai industriei de domeniu". Michelle Cummins a pus în discuţie şi problemele social - politice care au influenţat negativ câştigurile industriei de profil, oferind şi un exemplu: demonstraţiile de la Piaţa Universităţii au dus la scăderea cu până la 70% a ocupării Hotelului Intercontinental.

De asemenea nu a fost ocolit nici subiectul pieţei negre a gamblingului, unde se rulează sume importante, 300 - 400 milioane de euro, bani care nu sunt impozitaţi în niciun fel, subiectul fiind abordat de preşedintele Pokerfest, Sorin Constantinescu: "Constatăm că piaţa neagră a crescut atât de mult, sunt o grămadă de aparate de slot machines la negru prin toate oraşele de provincie, prin sate, pentru că nu vor să schimbe, să fie licenţe pe fiecare aparat în parte şi s-a păstrat cu licenţă pe sală. Toată lumea dublează, triplează seriile, mai ales companiile mici şi, cei care au licenţă pe 50 de aparate, mai au încă 100 la negru, deci a ajuns piaţa neagră undeva la 30.000 de aparate care, inmulţiţi cu 800 de euro în medie pe aparat, sunt 24 de milioane, ori 12 luni, ajungem la o piaţă neagră de peste 300 de milioane de euro anual".

Cristian Pascu, preşedinte la Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România, se declară optimist şi încă mai aşteaptă ca autorităţile să manifeste mai mult interes pentru acest domeniu: "Sperăm să impulsionăm autorităţile să nu mai tergiverseze rezolvarea lor, să le clarifice prin adoptarea unor reglementări adecvate, aşteptate de industria de jocuri de noroc". Reprezentanţii asociaţiilor din domeniul jocurilor de noroc, operatori independenţi, producători de echipamente pentru sălile de jocuri electronice sau casinouri live, deţinători de spaţii şi-au exprimat de asemenea doleanţele şi punctele de vedere, volumul nemulţumirilor fiind uriaş. Concluzia a fost simplă şi tristă, fără măsuri clare, aplicate rapid, industria de gambling are un viitor sumbru.

• REZOLUŢIA CONFERINŢEI ROMÂNE DE GAMBLING - 2012

Având în vedere tendinţa evidentă de reducere a industriei jocurilor de noroc din ţara noastră în general şi a reducerii sustenabilităţii unei activităţi rentabile în această industrie, reprezentanţii asociaţiilor profesionale şi operatorii independenţi, reuniţi cu ocazia Conferinţei Române de Gambling - Bucureşti 9-10 februarie 2012, doresc să semnaleze un set minimal de măsuri care pot contribui la revitalizarea activităţii, la crearea unui cadru legislativ echitabil, stabil, coerent şi aplicabil în domeniul jocurilor de noroc. Acest set de măsuri va contribui la creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor, la reducerea gradului de evaziune fiscală, a pirateriei, precum şi la reducerea ambiguităţii unor prevederi fiscale care ar putea genera luarea de măsuri disproporţionate din partea unor organe de control.

Setul minimal de măsuri cuprinde următoarele:

1. Adoptarea de către Autorităţi de măsuri reale şi puternice pentru eliminarea "pieţei negre", dintre care amintim:

- Amplasarea unei plachete la intrarea în spaţiile unde se desfăşoară jocuri de noroc care să precizeze că activitatea este legal reglementată în acel loc, dar şi consecinţele ce decurg din participarea la joc în spaţii ilegale.

- Notificarea mutării aparatelor de joc dintr-o locaţie în alta, urmată de controale încrucişate, care să verifice "radierea" efectivă din vechea locaţie.

- Responsabilizarea jucătorului din sălile ilegale, după modelul legislativ specific jocurilor online.

2. Modificarea prevederilor referitoare la impozitul de 25% pe venitul din jocuri de noroc aplicat jucătorilor în scopul aplicabilităţii în practică a acestora. Aplicarea impozitului exclusiv la premiile din Jackpot-uri şi tombole redefinind astfel veniturile jucătorilor din jocurile de noroc tip slot machine ca fiind numai acestea. Reglementări contabile specifice domeniului, clare şi aplicabile, care să reflecte în mod real activitatea conform normelor internaţionale adoptate, pornind de la definirea noţiunii de "venit al activităţii " (consacrat ca Gross Gaming Revenue). Reglementările în vigoare prezintă România ca o ţară necompetitivă ca destinaţie turistică pentru jocurile de noroc şi descurajează investiţiile în sectorul jocurilor de noroc.

3. Eliminarea biletului de intrare sau cel puţin transferarea responsabilităţii achiziţionării acestuia în sarcina jucătorului.

4. Includerea în legislaţie a dreptului organizatorilor de a plăti taxele aferente autorizaţiilor şi licenţelor la nivelul de la data emiterii respectivelor documente, pe toată perioada de valabilitate a acestora.

5. Crearea cadrului legal pentru verificarea antreprenorilor din jocurile de noroc (inclusiv a provenienţei capitalului social) înaintea autorizării, ca măsură de evitare a pătrunderii Crimei Organizate în acestă industrie.

6. Reclamele la jocurile de noroc să fie însoţite de mesaje care promovează jocul responsabil.

7. Înfiinţarea unei Autorităţi de reglementare în domeniul slot-machines, similară cu modelul din legislaţia jocurilor online, autoritate din care să facă parte reprezentanţi ai ANAF, Gărzii Financiare, Ministerului Finanţelor etc.

8. Stoparea interpretărilor greşite şi abuzive ale reprezentanţilor ANAF din teritoriu cu privire la noţiunile de " încasări-venit" şi "premii-cheltuieli" , care au avut ca urmare falimentarea unor operatori din sectorul slot-machine şi a unor proliferare ar pune în pericol activitatea tuturor firmelor licenţiate din acest sector.

9. Modificarea numărului minim de slot-machine ce pot fi exploatate într-o sală de joc dedicată, la 10 maşini în provincie şi păstrarea limitei minime de 15 maşini în Bucureşti.

10. Modificarea prevederilor referitoare la mediatizarea spaţiilor de joc pentru locaţiile cu până la 5 slot-machine, respectiv admiterea unei reclame stradale minimale şi pentru această categorie.

11. Eliminarea prevederilor legale care favorizează C.N. Loteria Română în piaţa concurenţială a jocurilor de noroc, creează situaţii de ajutor ilegal de stat şi instituie discriminări în acest domeniu.

12. Posibilitatea transferării încasărilor din jocurile de noroc ale jucătorilor prin sistemul bancar, măsură ce poate transforma România într-o destinaţie mai atractivă pentru turismul de jocuri de noroc.

13.Nominalizarea clară a instituţiilor statului ce pot controla industria jocurilor de noroc şi definirea limitelor lor de competenţă.