ZIUA UNIVERSALĂ A IEI/SILVIA FLOAREA TOTH: "Rapiditatea cu care «Ziua Universală a Iei» a cuprins România şi diaspora arată că românului îi era dor de sine şi de ai lui"

Interesul faţă de portul popular a crescut mult datorită, în primul rând, acţiunilor întreprinse de comunităţile online La Blouse Roumaine şi Semne Cusute şi nu spun asta ca să laud, deşi merită din plin, ci pentru că au reuşit să producă o adevărată revoluţie în gândire, şi asta nu e puţin lucru, ne-a declarat doamna Silvia Floarea Toth, care a strâns o colecţie impresionantă de haine, podoabe şi obiecte gospodăreşti. Cele mai multe sunt păstrate din generaţie în generaţie şi sunt adunate în casa care arată ca un adevărat muzeu. Domnia sa ne-a spus: Rapiditatea cu care iniţiativa «Ziua Universală a Iei» a cuprins România şi diaspora e dovada că românului îi era dor de sine şi de ai lui. Ne amintim din nou de tradiţii şi de moştenirea noastră".

Domnia sa şi-a început colecţia cu 35 de costume, pe care le-a folosit şi în fotografii. Ulterior, fotografiile i-au fost preluate de multe alte pagini de internet, dar cel mai mare succes l-au avut pe pagina comunităţii La Blouse Roumaine, cea care a dat startul Zilei Internaţionale a Iei. Mesajele de încurajare şi laudele primite de la oameni din toată ţara şi chiar din străinătate au determinat-o pe doamna Toth să continue seria autoportretelor în costume populare şi aşa a ajuns să aibă expoziţii de costume şi fotografie. Astăzi are aproape 150 de cămăşi în colecţie, plus multe alte piese de port popular.

Doamna Silvia Toth ne-a mai precizat că, în urmă cu puţin timp, pentru marea majoritate a românilor costumul popular era sinonim cu costumul de scenă al cântăreţilor şi lăutarilor, însă acum este apreciat la adevărata valoare: "Costumul popular încetase să mai fie haina noastră strămoşească şi devenise accesoriu pentru divertisment, poluat şi schimonosit după bunul plac al purtătorilor. A purta o cămaşă ţărănească în viaţa de zi cu zi era ceva nemaiauzit, un gest de adevărat curaj vestimentar. Chiar şi în comunitatea din satul bunicilor mei a purta un costum popular la biserică era un gest aşteptat din partea copiilor sau a unor bătrâne. Un «om serios» nu s-ar fi «afişat» în haine tradiţionale. Lucruri inestimabile, veşmintele ţesute de bunicile şi străbunicile noastre ajunseseră carpe şi combustibil pentru foc sau moneda de schimb pentru un lighean de plastic. Nu credeam să văd ziua când costumul popular va fi apreciat la adevărata valoare, dar iată că acest lucru se întâmplă acum".

În satul Mocod, din judeţul Bistriţa-Năsăud, doamna Silvia Toth ne-a mărturisit că a reînviat obiceiul Sânzienelor datorită Zilei Universale a Iei: "Vom merge la cules sânziene şi vom face coroniţe, pe care le vom aruncă pe casă, aşa cum făceau bunicile noastre. Vom purta costume populare pentru că sunt hainele strămoşilor noştri şi acum sunt ale noastre. Spun «noi» pentru că acum nu mai sunt singura care poartă costum popular. Încet, încet, femeile şi fetele din sat mi s-au alăturat, au prins curaj şi am schimbat mentalităţile împreună".

Doamna Toth ne-a spus că din ce în ce mai mulţi oameni vin la biserică îmbrăcaţi "de sărbătoare", iar satul înfloreşte de fiecare dată când oamenii se întorc la hainele adevărate, în care sunt mai frumoşi.