COMUNICAŢII FĂRĂ COMUNICARE Răzvan Cotovelea: "Mă aşteptam ca relaţiile bune cu Romtelecom să continue"

O companie de comunicaţii - "Telekom România" (fosta Romtelecom) - nu a reuşit să comunice eficient cu Ministerul pentru Societatea Informaţională (fost al Comunicaţiilor), pe subiectul vânzării Palatului Telefoanelor.

Se pare că nimeni de la "Telekom România" nu a folosit telefoanele din dotare ca să îl informeze pe ministru că va demara licitaţia pentru vânzarea clădirilor, astfel că acesta din urmă a rămas "surprins", când a aflat această "ştire" din presă.

Răzvan Cotovelea, ministru pentru Societatea Informaţională, a spus ieri jurnaliştilor că a fost "un pic surprins" că executivul Telekom România Communications (fosta Romtelecom) nu a informat ministerul în legătură cu publicarea anunţului de vânzare pentru Palatul Telefoanelor, plus alte două clădiri din Bucureşti, pentru 21,6 milioane de euro.

Relaţia "Telekom România" cu ministrul Comunicaţiilor Răzvan Cotovelea pare să scârţâie, în condiţiile în care statul are la vânzare pachetul de 45,99% din "Telekom România" pe care îl deţine.

"Nu sunt nici supărat şi nici afectat, dar mă aşteptam ca relaţiile bune cu Romtelecom să continue şi să fim anunţaţi că urmează publicarea anunţului de vânzare", a spus, ieri, Răzvan Cotovelea.

Domnia sa a precizat că Ministerul, prin reprezentanţii din Consiliul de Administraţie, şi-a dat acordul de a începe procedurile interne pentru finalizarea caietului de sarcini şi de a organiza licitaţia. "Personal, am fost sunat de mai multe persoane, care m-au întrebat de ce se vinde Palatul Telefoanelor şi cu ce preţ", a spus Cotovelea.

Ministrul a observat că media a fost foarte sensibilă privind publicarea anunţului de vânzare a Palatului Telefoanelor: "Acum mai bine de o lună şi jumătate, la iniţiativa Ministerului pentru Societatea Informaţională, a fost înfiinţată o echipă interministerială de analiză a situaţiei acestui imobil. Probabil că analiza va fi încheiată până la finele lunii septembrie. După ce vom avea documentul, statul, prin Ministerul Culturii, îşi va manifesta sau nu dreptul de preempţiune. Este un cost foarte mare, trebuie să ne gândim ce vom face cu această clădire, dacă o vom achiziţiona".

Răzvan Cotovelea şi-a manifestat regretul că Romtelecom a fost privatizată în anul 1998, precizând: "Acest regret vine în contextul anului 1998.

După cum ştiţi, aceasta era singura opţiune a statului de a evita dezastrul economic al operatorului. Regret că operatorul nu a avut un management aşa de bun încât să poată să supravieţuiască şi să avem acum un competitor cu capital majoritar de stat pe piaţa telecomunicaţiilor".

Ministrul a spus că opţiunile statului privind participaţia la privatizarea Telekom România Communications rămân listarea la bursă sau vânzarea directă a acţiunilor.

În primăvară, Răzvan Cotovelea a declarat că valoarea reală a pachetului Romtelecom deţinut de stat se situează între 300 şi 600 milioane de euro.

Ministerul pentru Societatea Informaţională a anunţat, în data de 4 martie 2014, semnarea contractului pentru asistenţă specializată în cazul privatizării Romtelecom cu reprezentanţii consorţiului format din SSIF Swiss Capital (lider de consorţiu), UBS Limited, Muşat şi Asociaţii şi BT Securities.

• Cotovelea: Privatizăm Poşta numai dacă obţinem un plan de privatizare bun

Două companii din Europa sunt interesate de Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR), iar unul dintre jucători a achiziţionat deja caietul de sarcini, a declarat, ieri, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea.

Domnia sa a afirmat: "Veştile care vin dinspre Poşta Română sunt din ce în ce mai bune. Pentru prima oară în ultimii 4 - 5 ani nu mai există sabia insolvenţei deasupra acestei companii. Mergem în continuare cu procesul de privatizare a companiei. Stăm mult mai liniştiţi, nu avem nicio presiune a timpului în acest moment, Poşta Română stă pe propriile picioare, se dezvoltă. În acest moment, este vorba despre un singur jucător care a achiziţionat caietul de sarcini, iar din câte am înţeles un al doilea mare jucător se pregăteşte să achiziţioneze caietul de sarcini până la sfârşitul acestei luni. Pot să vă confirm că ambii jucători sunt din Europa".

Oficialul a adăugat că Poşta Română are nevoie de investiţii în tehnologie de 75 - 100 de milioane de euro ca să ajungă la nivelul de a oferi servicii de calitate instituţiilor similare din Belgia, Germania sau Mare Britanie.

"Poşta Română va trebui să fie un succes în ceea ce priveşte privatizarea. Noi nu vom face privatizarea cu niciun operator dacă nu avem garanţia că serviciile poştale sunt dezvoltate, îmbunătăţite şi că nu există un plan de afaceri foarte bine pus la punct. Avem în continuare nevoie de foarte multe investiţii. Ca să avem o Poştă funcţională care să ofere servicii similare cu Poşta din Belgia, Germania sau Marea Britanie trebuie undeva între 75 şi 100 de milioane de euro investiţi în tehnologie. Evident că statul român n-are cum din punct de vedere legal să asigure aceste fonduri pentru că ar fi ajutor de stat. Deci, trebuie să mergem în continuare cu procesul de privatizare şi vom privatiza Poşta Română numai dacă vom obţine un plan de afaceri bun, care să permită dezvoltarea şi consolidarea acestei companii pentru ca, ulterior, statul român să primească dividende. În acest moment, nu se pune problema ca Poşta Română în 2014 sau 2015 să intre în insolvenţă', a precizat ministrul pentru Societatea Informaţională.

Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a anunţat, la sfârşitul lunii iunie 2014, prelungirea cu 90 de zile, până la 30 septembrie 2014, a termenului de depunere a ofertelor pentru privatizarea CNPR, în urma unei solicitări venite din partea unei importante administraţii poştale europene, care a cumpărat caietul de sarcini.

Dosarul de prezentare, atât în limba română cât şi în limba engleză, poate fi achiziţionat în schimbul sumei de 50.000 euro (sau echivalentul în lei, la cursul comunicat de BNR valabil la data plăţii, de la sediul MSI, pe baza cererii scrise prealabile a investitorilor interesaţi. Cererea scrisă privind achiziţionarea dosarului de prezentare va fi comunicată în prealabil cu cel puţin două zile lucrătoare prin scrisoare recomandată sau personal prin depunere la sediul ministerului.

Potrivit datelor MSI, pentru participarea la procesul de selecţie, investitorii interesaţi vor depune la sediul ministerului, până la data limită 30 septembrie 2014, ora 12,00, documentele de participare prevăzute la articolul 35 din Hotărârea Guvernului 577/2002 şi în Dosarul de prezentare, inclusiv documentele ce atestă îndeplinirea criteriilor de precalificare şi garanţia de participare în valoare de 9.480.866 lei sau echivalentul acestei sume în euro, la cursul de schimb BNR din ziua constituirii garanţiei, conform precizărilor din Anunţul de privatizare.

Poşta Română este lider pe piaţa serviciilor poştale în România cu o cifră de afaceri anuală de peste 1,2 miliarde lei şi operează printr-o reţea de 5.687 unităţi poştale, cu acoperire naţională, având 27.305 angajaţi. Anual, compania procesează un volum de sute de milioane de trimiteri poştale şi distribuie către 5 milioane de beneficiari drepturile băneşti aferente sistemului public de pensii.

Statul român, prin MSI, deţine 75% din acţiunile CNPR, iar restul de 25% sunt deţinute de Fondul Proprietatea.