Retransmisia programelor Tv
La finele anului 2013, în România erau, potrivit ANCOM, 359 furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, din care 354 utilizau ca mediu de transmisie cablul, 5 satelitul şi 3 tehnologia IP (IPTv), dar şi 4,11 milioane utilizatori ai recepţiei prin cablu, 2,19 milioane prin satelit şi 55,6 mii folosind tehnologia IPTV. Cu un total de 6,35 milioane utilizatori/contracte, România avea o penetrare de 85,1% din gospodării, una dintre cele mai bune din UE. "Cablul" avea o penetrare de 55,1% din gospodării, satelitul de 29,3% şi tehnologia IPTv de doar 0,74%. Din cele 6,35 milioane abonaţi, 62% sau 3,9 milioane proveneau din mediul urban, iar restul de 2,5 milioane sau 32% din mediul rural. (vezi grafic 1)
Retransmisia programelor audiovizuale se făcea, la finele anului 2013, preponderent prin "cablu" (64,7%), urmat de "satelit" cu 34,4% şi tehnologia IPTV cu 0,67%, "cablul" recâştigând în ultimii trei ani o parte din terenul pierdut în faţa "satelitului", probabil datorită comunicării bidirecţionale şi posibilităţii de a transmite şi alte informaţii. (vezi grafic 2)
La finele anului trecut, 58,6% din totalul programelor Tv erau recepţionate în format digital, o pondere importantă (59% din total) revenind retransmisiei prin satelit, care chiar de la început a fost în format digital, în timp ce retransmisia prin cablu contribuie cu 40%, pondere în creştere continuă în ultimii ani, datorită eforturilor operatorilor. Tehnologia IPTv are o contribuţie mică, în ciuda eforturilor şi investiţiilor făcute de Romtelecom. (vezi grafic 3)
Operatorii importanţi
RCS&RDS este cel mai important competitor pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV, cu circa 3,35 milioane clienţi folosind "cablul" sau "satelitul", urmat de RomTelecom, cu 1,353 milioane contracte folosind preponderent satelitul, dar şi "cablul" (prin compania sa Next Gen) sau IPTv şi UPC Romania, cu un total de 1,182 milioane contracte, şi DCS, operator oferit spre vânzare în această primăvară, cu circa 0,3 milioane clienţi. Pentru RCS&RDS se cunosc valori până la 30 iunie 2013, din prospectul emisiunii de obligaţiuni în urma căreia operatorul a atras, la finele lunii octombrie 2013, o finanţare în valoare de 450 milioane, pentru finele anului 2013 estimându-se 2,5 milioane clienţi "Cablu Tv" şi 0,85 milioane clienţi "satelit". (vezi grafic 4)
Poziţia de frunte a operatorului RCS&RDS este rodul unor tarife adaptate pieţei noastre, al investiţiilor în tehnologie, al pachetelor cu multe servicii (primul operator care a oferit pachetul maxim cu 5 servicii), dar şi al investiţiilor în livrarea de conţinut. Aici se poate include crearea de posturi de televiziune proprii, achiziţia drepturilor de a transmite anumite evenimente sportive (campionatul naţional de fotbal în ultimii 4 ani etc).
Analizând piaţa serviciilor de retransmisie a programelor Tv, se constată accelerarea procesului de concentrare a acesteia, numărul funizorilor scăzând în ultimii ani, de la 460 în anul 2011 la 359 în 2013, favorizat de maturizarea pieţei, dar mai ales de criza economică începută în anul 2009. Un rol important a revenit operatorului RCS&RDS, un cumpărător activ în întreaga perioadă analizată. Concentrarea pieţei se observă şi în graficul de mai sus, urmărind evoluţia numărului contractelor care revin altor furnizori, număr care a tot scăzut începând cu anul 2005.
RCS&RDS deţine o cotă de piaţă cumulată de circa 52%, urmat de RomTelecom cu o cotă de 21,3%, UPC Romania cu o cotă cumulată de 18,6%, de DCS cu circa 4,7%, alţi operatori mai mici deţinând restul de circa 2,6%. (vezi grafic 5)
Evoluţia pieţei de retransmisie a programelor TV a fost una deosebită. A apărut chiar la începutul anilor "90 ca o piaţă liberă/nereglementată, având de la început mai mulţi competitori (este adevărat: în arii geografice diferite), pentru ca în ultimii ani să constatăm şi o suprapunere a ariilor acoperite de operatori.
Apariţia televiziunii prin satelit, cu acoperire naţională şi oferită de mai mulţi competitori, a intensificat competiţia pe această piaţă, iar faptul că românul petrece în medie peste 4 ore pe zi nu poate să fie decât un stimulent pentru competitorii acestei pieţe.