Marja profitului net determinată ca raportul dintre profitul net şi venituri este un indicator de performanţă al oricărei companii. Comunicaţiile mobile româneşti au prezentat de/a lungul timpului un contrast - primii doi operatori, Orange şi Vodafone, au raportat valori ale marjei profitului net foarte mari, iar cel de-al treilea, Cosmote, cu cîteva excepţii a prezentat numai pierderi. (vezi grafic 1)
Cu marje ale profitului net de peste 30%, Orange România şi Vodafone România au fost mulţi ani performerii economiei româneşti. Maturitatea pieţei, punerea pe costuri a unor tarife, dar mai ales criza economică din ultimii ani au redus marja profitului net la valori normale, atractive însă pentru investitori - peste 10%. (vezi grafic 2)
Este evident că Orange România şi Vodafone România au o afacere foarte eficientă, în timp ce al treilea operator, Cosmote România, cu probleme încă de la lansare se străduieşte să devină profitabil. Despre RCS&RDS se poate doar presupune că ar avea o afacere eficientă, neavând informaţii. ANCOM deţine date exacte despre operatorii de telefonie mobilă şi poate determina, deci, cu precizie valorile prezentate mai sus.
Poziţia dominantă a operatorilor Orange România şi Vodafone România, din punctul de vedere al profitului brut sau net, sau a marjei profitului net sau a veniturilor, este, evident, rodul unor mari investiţii (miliarde Euro) în reţele şi servicii de ultimă generaţie, cu acoperire naţională şi a unui management deosebit care a ştiut când, cât şi cum să investească într-o afacere lucrativă, dar şi al unor reglementări favorabile - uriaşe tarife de terminare în reţele mobile, asimetria tarifelor de terminare, care a făcut ca telefonia fixă să subvenţioneze telefonia mobilă, etc.
Acestă poziţie dominantă ar trebui, însă, să dea de gândit autorităţiilor care monitorizează piaţa, ANCOM, şi competiţia, Consiliul Concurenţei. Cu cote de piaţă de peste 40% din profitul brut sau net sau chiar din venituri, cote deţinute fără întrerupere timp de mulţi ani, Orange România şi Vodafone România ar putea fi desemnaţi operatori cu putere semnificativă şi, deci, li s-ar putea impune diverse obligaţii, printre care şi obligaţia de a găzdui operatori de reţele mobile virtuale, sau, de ce nu, chiar accesul la o nouă buclă, cum propunea recent un reprezentant al unui operator de telefonie mobilă.
• Datorii
Analizând evoluţia datoriilor celor patru operatori de comunicaţii mobile se constată că Orange şi Vodafone, au datorii mai mici decât Cosmote şi RCS&RDS şi aceasta la venituri mai mari, adică la capacitate de rambursare mai bună. Orange este din nou primul cu datorii de circa euro323 milioane la finele anului 2013, urmat de Vodafone cu euro 467 milioane, RCS&RDS cu euro 901 milioane şi Cosmote cu datorii de euro 1,1 miliarde. Se mai observă că Orange şi Vodafone s-au împrumutat mai mult la început pentru o lansare rapidă şi eficientă (tehnică şi comercială) a afacerii, împrumuturile scăzând uşor în timp, în timp ce la Cosmote a fost invers - împrumuturi mai mici la început pentru ca datoria să crească în timp, fapt ce-i poate explica evoluţia. Creşterea împrumuturilor din ultimii doi ani poate fi pusă pe seama licenţelor de frecvenţe cumpărate în anul 2012 în urma licitaţiei organizate de ANCOM şi a noilor tehnologii (LTE). Prezenţa RCS&RDS în această analiză nu este relevantă fiind dificil de decelat cât dintre aceste datorii se pot atribui comunicaţiilor mobile.
Analizând datoriile celor patru operatori avem încă o explicaţie a rezultatelor financiare ale acestora, costul administrării unor datorii mari putând fi încă o explicaţe pentru faptul că unii operatori au raportat pierdere. (vezi grafic 3)
Acesta se poate observa şi în graficul de mai jos unde se vede că ponderea împrumuturilor operatorilor Orange şi Vodafone în total împrumuturi a fost mai mare în primii ani, 40%, respectiv 47%, reducându-se serios în ultimii ani, astfel că în anul 2013 datorile Orange reprezentau 12% din totalul datoriilor, respectiv 17% la Vodafone, fapt ce denotă afaceri eficiente, stabilizate. (vezi grafic 4)
Politica investiţională a operatorilor şi situaţia acestora se observă şi mai bine dacă analizăm evoluţia gradului de îndatorare definit ca raportul dintre datorii şi active (active imobilizate plus active circulante, furnizate de Ministerul Finanţelor). (vezi grafic 5)
În anul 2013, gradul de îndatorare al comunicaţiilor mobile româneşti era de 75%, adică totalul datoriilor reprezentau 75% din totalul activelor, performer fiind Orange cu 37% grad de îndatorare, urmat de Vodafone cu 65%, RCS&RDS cu 84% şi Cosmote cu 109%. Să remarcăm creşterea gradului de îndatorare din ultimii doi ani explicabilă prin achiziţia licenţelor de frecvenţe din toamna anului 2012 şi învestiţiile în reţele de ultimă generaţie.
• Personalul şi eficienţa acestuia
În anul 2013, Orange a avut, în medie, 2885 angajaţi, iar Vodafone - 2882, în timp ce Cosmote doar 1336 angajaţi. Angajaţii RCS&RDS, 9374, au deservit toate liniile de afaceri ale operatorului - comunicaţii fixe (retransmisie programme TV, Internet, telefonie) şi mobile, fără a putea şti câţi dintre aceştia pot fi atribuiţi comunicaţiilor mobile. Criza economică şi-a spus cuvântul la primii doi operatori aceştia reducându-şi personalul începând cu anul 2009. (vezi grafic 6)
Eficienţa personalului poate fi descrisă de numărul de SIMuri deservite de un angajat, dar şi de veniturile generate de un angajat. Cu angajaţi mult mai puţini decât Orange şi Vodafone, Cosmote pare cel mai eficient având 4635 SIMuri/angajat şi venituri de euro387 mii/angajat, urmat de Orange cu 3629 SIMuri/angajat şi venit de euro349 mii/angajat şi Vodafone cu 2852 SIMuri/angajat şi euro275 mii venit pe angajat. (vezi grafic 7)
Spun pare deoarece numărul SIMurilor vândute şi mai ales veniturile operatorului Cosmote sunt mai mici decât ale operatorilor Orange şi Vodafone, deşi aceasta are ca şi ceilalţi o reţea cu acoperire naţională, care din punctual de vedere al veniturilor generate nu pare a fi la fel de eficient folosită. (vezi grafic 8)
Numărul mic al angajaţilor operatorului Cosmote poate fi mai degrabă încă o explicaţie la amploarea dezvoltării afacerii, dar şi explicat de relaţiile deosebite, din ultima vreme, cu operatorul Romtelecom.