Comunitatea internaţională cere încetarea ostilităţilor din Nagorno-Karabah şi soluţionarea prin dialog a conflictului

Comunitatea internaţională a reacţionat la noile violenţe din enclava Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a lansat marţi o operaţiune militară, cerându-le autorităţilor de la Baku şi Erevan să se aşeze la masa tratativelor pentru a soluţiona paşnic conflictul, transmit Reuters, AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat escaladarea militară din Nagorno-Karabah. ''Cerem încetarea imediată a ostilităţilor şi Azerbaidjanului să oprească activităţile militare actuale. Este nevoie de o revenire urgentă la dialog'', a subliniat Borrell într-o declaraţie scrisă.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a cerut Azerbaidjanului să stopeze acţiunile militare ''pentru a permite un dialog veritabil între Baku şi armenii din Nagorno-Karabah''.

Michel a încercat constant să joace rolul de mediator între Azerbaidjan şi Armenia.

Operaţiunea militară condusă de Azerbaidjan în enclava Nagorno-Karabah este ''ilegală, nejustificată, inacceptabilă'', a reacţionat şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

''Aş vrea să subliniez că vom trage la răspundere Azerbaidjanul pentru soarta armenilor din Nagorno-Karabah'', le-a spus ea jurnaliştilor, adăugând că Franţa se află în contact cu partenerii săi europeni, cu SUA, dar şi cu Erevan şi Baku.

Colonna a cerut ''convocarea de urgenţă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU''.

Prezent şi el la New York pentru Adunarea Generală a ONU, secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat că va lua legătura ''cu toate părţile'', inclusiv cu Turcia, după lansarea de către Azerbaidjan a acestei ofensive pe care Washingtonul o consideră ''în mod special periculoasă'', potrivit unui înalt responsabil din Departamentul de Stat american.

Blinken a fost activ în acest dosar, întâlnindu-se de două ori la Washington cu miniştrii de externe azer şi armean, însă fără a se obţine rezultate notabile.

Aflat de asemenea la New York, ministrul de externe german Annalena Baerbock i-a cerut Azerbaidjanului să pună capăt imediat acţiunilor sale militare din Nagorno-Karabah. ''Azerbaidjanul trebuie să oprească imediat bombardamentele şi să revină la masa negocierilor'', a afirmat Baerbock în marja sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU.

''Lucrul crucial este să fie protejată populaţia civilă din Nagorno-Karabh. Aceasta este şi sarcina soldaţilor ruşi staţionaţi acolo'', a accentuat şefa diplomaţiei germane, potrivit căreia o pace durabilă între Azerbaidjan şi Armenia poate fi realizată doar la masa negocierilor.

Cât priveşte Rusia, aceasta a făcut un apel la calm şi dialog între Baku şi Erevan pentru a soluţiona conflictul şi pentru a proteja civilii. ''Suntem îngrijoraţi de escaladarea rapidă a tensiunilor şi începerea ostilităţilor. Primul lucru pentru noi, în contextul operaţiunii militare efectuate de forţele armate azere, este de a se garanta siguranţa populaţiei civile din Nagorno-Karabah'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a precizat că armata rusă lucrează pentru ''revenirea procesului de soluţionare pe calea politică şi diplomatic'', adăugând că baza discuţiilor azero-armene trebuie să fie acordul de încetare a focului mediat de Rusia şi care a pus capăt războiului din 2020.