CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ | NICU VASILE, LAPAR: "Comasarea terenurilor - cea mai mare problemă a sectorului agricol"

Comasarea terenurilor este cea mai mare problemă a sectorului agricol, consideră Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Specialistul a explicat: "În 2022 avem acelaşi număr de sole ca în 1907. Nu putem face performanţă cu 64 de milioane de sole împărţite pe 830.000 pe fermieri care depun declaraţii la APIA. Nu putem discuta de irigaţii dacă nu discutăm de comasare. Este foarte greu să coagulăm sectorul. Fiecare are fel de fel de interese şi degeaba încerc să aduc fermierii laolaltă. Tot spunem că sutem la început, dar cât ne trebuie? Încă 300 de ani? Nu avem o monitorizare a pârloagelor în România. Trebuie să gândim strategic, nu mai avem timp de aşteptat. Dacă nu venim cu măsuri clare, concrete si coerente, nu facem absolut nimic".

Printre altele, Nicu Vasile a subliniat că domeniul nu are profitabilitate: "Nu avem o definiţie a fermierului român mic, mare sau mijlociu. El se împrumută şi, pe zi ce trece, fermierul român se decapitalizează. Cred că peste 30% din ferme nu mai pot primi credite bancare. Nu ne putem dezvolta fără profitabilitate".

Economia României este o economie de tip suveică, mai spune domnia sa, precizând că, atât fructele, cât şi grâul, de exemplu, se facturează de trei ori: "Producătorul vinde către cooperativă, cooperativa către angrosist, angrosistul vinde către reţeaua de magazine".

Fermierul român s-a confruntat cu probleme foarte mari din cauza secetei, care, în ultimii ani, a afectat mai ales sudul ţării, spune Nicu Vasile, adăugând: "Este nevoie de fonduri, dar şi fondurile acestea trebuie insoţite de plus valoare. De 13-14 ani accesăm fonduri europene care nu pot acoperi nici diferenţa de preţ pe combustibil - de la 3 lei am ajuns la 9,20 lei litrul de motorină. Fermierul român este dependent de celelalte economii. (...) După 30 de ani nu avem o filieră pe produs - pe ulei, pe zahăr. Suntem cei mai mari importori de porumb modificat genetic, dar nu avem voie să producem. (...) Guvernul trebuie să dea directive clare europarlamentarilor noştri ca să ştie ce lobby să facă. Iar la noi, un ministru care stă trei luni de zile nu are timp nici să cunoască paznicul".

Şeful LAPAR evidenţiază că, în timp ce fermierii români, pentru un kg de produs vâdut nu câştigă decât 0,58 de dolari, colegii din vest câştigă 1,75 dolari pe kg de produs comercializat. "Noi nu vindem produs finit. Ne mândrim că vindem grâu şi porumb. Ferma românească rebuie gândită să fie un integrator al mediului rural. De exemplu la legume - trebuie să producem legume în jurul marilor centre urbane, noi facem producţie de legume la 500 de km de marile oraşe şi, fiind o marfă perisabilă, când ajunge în piaţă nu are preţ. Am fost într-un magazin şi am vrut să cumpăr mere româneşti. Mărul românesc este 6 lei, cel din Polonia costă 3 lei. Cum este posibil? La mărul polonez discutăm de transport, de cheltuieli logistice. Discutăm de o clientelă săracă, populaţia din România este săracă şi va fi mult mai săracă. Noi suntem o piaţă de desfacere, nu de producere. Văd foarte multe reclame de vânzare de ferme în România, iar acesta nu este un feedback bun", conchide Nicu Vasile.

În opinia lui sa, soluţiile pentru rezolvarea problemelor din sector sunt digitalizarea şi adoptarea unor politici clare, strategice.