CONFERINŢA ANUALĂ DE TAXE PWC:  Ministerul Finanţelor vrea să transpună directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023

Ministerul Finanţelor Publice şi-a propus să respecte termenul dat de Comisia Europeană şi să transpună directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023, aceasta urmând să se aplice nu numai grupurilor multinaţionale, dar şi celor naţionale care se încadrează în condiţii, conform unui comunicat remis redacţiei. Astfel, până la sfârşitul verii, proiectul ar putea fi pus în dezbatere publică, care va fi urmată de dezbaterea parlamentară şi transpunerea de la 31 decembrie.

Potrivit sursei citate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă creşterea numărului de controale, dar doar în baza analizelor de risc, acolo unde există suspiciuni că TVA-ul este evazionat, de verificare a tranzacţiilor intragrup, cu persoane afiliate, de verificare a sectoarelor care au primit sume importante de bani de la stat în perioada de pandemie, dacă le-au cheltuit corect, şi verificarea sectoarelor cu o creştere spectaculoasă anul trecut, dar unde taxele şi impozitele nu au avut acelaşi trend. De asemenea, vrea să intensifice executările silite pentru recuperarea debitelor care se rostogolesc de la an la an.

Declaraţiile au fost făcute de Georgeta Toma, Şef Serviciu, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile, Ministerul Finanţelor, şi Lucian Ovidiu Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în panelul de deschidere a Conferinţei Anuale de Taxe PwC România, moderată de Daniel Anghel, Ionuţ Simion, Ruxandra Târlescu, Andreea Mitiriţă, Diana Coroabă, Parteneri PwC România şi Dan Dascălu, Partener D&B David şi Baias.

Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică:

"Deficitul bugetar a scăzut după vârful din pandemie, dar finanţarea lui este tot mai dificilă din cauza dobânzilor majorate la care ne împrumutăm. Vedem că au crescut veniturile/încasările din taxe, dar aproape cu acelaşi procent s-au majorat şi cheltuielile. Deci consolidarea fiscală - ajustarea în jos a deficitului bugetar - e anevoioasă, riscul evident fiind majorarea fiscalităţii. Sperăm să nu fie aşa.

În acelaşi timp, avem o serie de tendinţe globale şi europene care conduc la o serie de iniţiative legislative, dar şi la proiecte de digitalizare a administraţiei fiscale. Pe plan local avem reformele asumate prin PNRR, dar vedem în spaţiul public şi o serie de propuneri reîncălzite şi nediscutate cu mediul de afaceri, cum sunt taxa pe cifra de afaceri sau impozitul pe venit cu cote progresive. Toate acestea în condiţiile în care susţinerea de la buget a fost mai redusă decât în alte state, pentru că România are cele mai mici venituri fiscale din UE, în afara de Irlanda, precum şi cel mai mare deficit de încasare a TVA - o treime din TVA nu e colectată.

Guvernele au nevoie de cât mai multe date în timp real pentru a limita evaziunea şi frauda şi pentru a creşte conformarea, pentru a elimina controalele ample şi a direcţiona analizele de risc. Este evident că ne îndepărtăm de raportarea tradiţională a taxelor şi ne apropiem cu paşi repezi de un tip de raportare mai rapid, mai digital şi mai detaliat. Există avantaje clare pentru autorităţile fiscale, dar şi pentru companii, chiar dacă costurile iniţiale sunt destul de mari. Controalele fiscale vor avea loc mai rar şi vor fi mai puţin invazive.

Modificările fiscale care noi credem că vor fi discutate cu mediul de afaceri pe parcursul anului şi care urmează sa fie implementate din 2024. Având în vedere obiectivele din PNRR şi raportul Băncii Mondiale, ne aşteptam la o ajustare a bazei de impozitare şi eliminarea unor facilităţi (IT, R&D, construcţii, etc.) şi da este nevoie de o reaşezare a sistemului de impozitare al proprietăţilor, dar încă nu s-a găsit formula corectă şi modificările au fost prorogate pentru 2025.

Printre modificările fiscale anunţate public, dar fără a exista o consultare şi la care nu ne aşteptăm să fie implementate, cel puţin deocamdată, este impozitul pe cifra de afaceri, care încalcă şi principiul proporţionalităţii şi caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Cât priveşte impozitul progresiv credem că aici lucrurile sunt mai simple. Nu credem că ANAF este pregatită la acest moment dpdv al infrastructurii să facă faţă unei schimbări de o asemenea anvergură care, dacă se întâmplă trebuie pregatită cu cel puţin 2 ani înainte".

Lucian Ovidiu Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF):

"Gradul de conformare la plată a crescut cu un punct procentual în 2022, faţă de 2021, suntem pe la 87%, se plăteşte la termen, benevol. Sunt nişte indicatori care nouă ne confirmă că marea majoritatea a mediului de afaceri a înţeles că este important să-şi plătească taxele şi ne dorim ca această conformare să crească de la an la an.

Trebuie să accelerăm şi să impusionăm mijloacele prin care recuperăm acele debite care se rostogolesc de la an la an şi să intensificăm executarea silită. Trebuie să modificăm codul de procedură fiscală şi să dăm o mai mare elasticitate: să acordăm credit celor care sunt oneşti, dar trec printr-o perioadă dificilă, dar să avem şi noi instrumentele pentru a recupera de la cei care chiar nu înţeleg niciodată că trebuie să plătească ce au de plată.

Sperăm ca anul 2025 să fie anul în care Big Data şi Sfera să fie funcţionale

Cu proiectele Big Data şi Sfera suntem cu caietele de sarcini pregătite, sunt în dezbatere publică (...) mi-aş dori să nu avem surprize neplăcute cu procedura de licitaţie şi să nu apără întârzieri nedorite de nimeni. Sperăm ca anul 2025 să fie anul în care Big Data şi Sfera să fie funcţionale şi Sfera să prindă nu doar persoanele juridice, ci şi pe cele fizice.

Dăm o mare importanţă pregătirii oamenilor din ANAF pentru că nu este suficient să avem aceste baze de date, aceste programe performante, să avem servere care să nu cadă în data de 25 ca să nu fie confirmată declaraţia. (...) Dacă în spatele acestor computere oamenii nu sunt instruiţi, pregătiţi pentru toate schimbările, nu putem să mergem mai departe. Şi atunci, accelerăm foarte mult pe pregătirea internă a ANAF, pentru că un inspector bine pregătit niciodată nu o să greşească.

Reformă fundamentală a modului în care se va efectua inspecţia fiscală

Numărul inspecţiilor fiscale va creşte. Modificarea făcută la finalul anului trecut la Codul de procedură fiscală este o reformă fundamentală pentru modul în care se va efectua inspecţia fiscală în România. Verificările documentare ne-am dori să crească, timpul este mai scurt, iar acceptabilitatea sumelor stabilite este mai mare, în sensul că reuşim să recuperăm sumele prin aceste verificări. Ţinta, impusă prin jalonul PNRR, este să ajungem la 60% audituri prin controale documentare.

Antifrauda va merge şi va fi direcţionată spre zonele unde se produce marea evaziune fiscală. Nu pot şi nu-mi permit cu cei circa 600 de inspectori antifraudă să pierd vremea la magazinul din colţ să numere banii din casa de marcat, fără să ne uităm RO e-transport, dacă cei care ştim că fac evaziune fiscală şi-au luat codul, şi-au înregistrat facturile, fără să ne uităm în alte zone unde este evaziune fiscală. Nu înseamnă că nu ne uităm la toţi, eşti mai mic sau mai mare trebuie să respecţi legile din ţara asta. Cu cât vom reuşi să facem inspecţia mai eficientă, cu cât actele de inspecţie vor fi de o calitate bună, cu atât va creşte conformarea voluntară. Trebuie să creăm mecanisme structurale care să reducă evaziunea fiscală.

Din punctul de vedere al ANAF, este foarte important ca factura electronica B2B să fie implementată şi să terminăm cu factura de la colţ de stradă şi cu Dragonul Roşu şi cu altceva. Hai să transmitem facturile între noi, aşa se va simplifica şi munca noastră. Serverele necesare vor fi achiziţionate până la sfârşitul anului, ca să fie gestionate 1,5 - 2,5 milioane de facturi pe zi.

Acţiunile pe care le întreprindem cu antifrauda pe partea de scoatere la lumină a muncii la negru sau la gri vor continua şi anul acesta. (...) Încercăm să identificăm şi alte mecanisme prin care se ocoleşte plata contribuţiilor şi se caută alte modalităţi de plată a prestaţiilor. Toate controalele le vom facem doar în baza unei analize de risc: vom merge acolo unde există suspiciuni ca TVA-ul este evazionat, să verificăm acolo unde există tranzacţii intragrup, cu persoane afiliate, vom încerca să verificăm zone unde în perioada de pandemie statul a direcţionat sume importante mari de bani şi vrem sa vedem dacă ele au fost folosite corect. Anul trecut au fost domenii cu o creştere spectaculoasă, dar noi am constatat că impozitele din aceste sectoare nu au avut acelaşi trend şi o să încercăm să identificăm unde trebuie să mergem să facem controale.

Monitorizarea orizontală sau controlul în timp real îmi doresc să se implementeze în acest an. Noi ne-am făcut nişte planuri strategice, vom începe cu un proiect pilot care se va întinde pe trei ani şi jumătate. Deja se lucrează la legislaţia şi actele subsecvente pe care trebuie să le facem ca să-l implementăm. Mi-aş dori să începem în semestrul doi să facem acest prim pas, dar în în cel mai rău caz la începutul anului viitor vor fi societăţi care vor intra în acest nou mecanism.Va fi o activitate benevolă. În 2027 să ştim că suntem pregătiţi să-l extindem la un nivel mai larg".

Georgeta Toma, Şef Serviciu, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile, Ministerul Finanţelor:

"Avem proiecte legislative şi primul proiect care a fost deja prezentat este cel de transpunerea în legislaţia naţională a directivei privind impozitarea minimă, pentru care a fost amintit termenul de 31 decembrie. Este un termen foarte strâns de transpunere, întrucât directiva a fost publicată în decembrie 2022, deci practic perioada de transpunere este foarte scurtă, dar ne-am pregătit şi ne propunem, inclusiv o perioada de dezbatere cu mediul de afaceri, ca la sfârşitul verii să avem un proiect pe care să-l punem în dezbatere publică şi să permitem şi dezbaterea parlamentară, astfel încât România să comunice Comisiei Europene că până la 31 decembrie acest act normativ este transpus.

Acest proiect este de anvergură mondială, întrucât pune în aplicare un acord care a fost încheiat la nivelul OCDE. Toate companiile trebuie să aibă o contribuţie corectă la finanţarea publică, sunt vizate în primul rând grupurile multinaţionale, dar pentru că la nivel european se doreşte un tratament unitar companii multinaţionale versus companii naţionale, directiva se aplică şi grupurilor naţionale care depăşesc acea cifră de afaceri de 750 milioane euro, măsurat într-un context de precedent, patru ani anteriori. Proiectul este unul complex, avem consultări interinstituţionale, pentru a identifica la nivel naţional activităţile care vor fi excluse.

Al doilea proiect este angajamentul pentru reforma fiscală PNRR - cele patru impozite: pe profit, pe venit şi contribuţii sociale, impozite şi taxe locale şi green taxation. La acest project, în această analiză a sistemului fiscal avem un proiect cu Banca Mondială, suntem într-o mică întârziere, dar drafturile primite în această perioadă sunt în analiză şi când sunt analizate le publicăm pe site-ul Ministerului Finanţelor.

În ceea ce priveşte impozitul pe cifra de afaceri, în dezbatere parlamentară există deja două proiecte legislative care îşi propun să aducă acest sistem de impozitare în cadrul plătitorilor de impozit pe profit. Ce am analizat în mod concret este o propunere parlamentară de integrare în cadrul impozitului pe profit, dar şi impactul bugetar al acesteia. Există aceste propuneri la nivel parlamentar, au fost analizate şi pot să vă spun că au fost văzute într-un mod simplu, în care aduce o completare a articolului 18. Ceea ce ne dorim este să se stabilească dincolo de oportunitatea acestor sisteme de impozitare dacă ele reprezintă un sistem de impozit minim sau un sistem de impozitare suplimentar, pentru că pornind de la aceste două concepte putem analiza modul în care există bună practică europeană sau se încadrează în sistemul naţional de profit. Iniţiatorii acestor proiecte nu au stabilit încă acest lucru.

Procesul de aderare la OECD a început oficial anul trecut. În domeniu fiscal noi suntem complet aliniaţi, respectăm normele fiscale şi procedurile considerate de OECD bune practici şi care se regăsesc în recomandări", se menţionează în comunicat.