Listări noi sunt importante pentru majorarea gradului de lichiditate la nivelul pieţei de capital autohtone, însă creşterea performanţelor activelor financiare rămâne fundamentală, pe termen lung, în scopul creării de lichiditate, susţine Iulian Stan, vicepreşedinte executiv, director general adjunct SIF Transilvania (SIF 3).
Domnia sa a declarat: "Este clar că avem nevoie de lichiditate şi am spus că această Contraparte Centrală (CCP) poate contribui la crearea lichidităţii în piaţa de capital. Totodată, noile listări contribuie şi ele, în mod clar, la îndeplinirea acestui scop (n.r. crearea de lichiditate), dar mai puţin abordată, mai puţin studiată, un fel de Cenuşăreasă, despre care nu se aminteşte decât foarte rar, este creşterea performanţei activelor financiare. Ne-am putea întreba dacă nu cumva nu avem destulă lichiditate din cauză că activele financiare nu sunt suficient de performante".
Vicepreşedintele executiv al SIF Transilvania este de părere că managementul de portofoliu trebuie să primească importanţa cuvenită, întrucât dacă o societate se gestionează eficient, atractivitatea emitentului respectiv creşte, creşte interesul investitorilor şi creşte şi dinamica tranzacţiilor, astfel că pot apărea noi listări şi atunci apare o piaţă lichidă. Domnul Stan a adăugat: "Am putea spune că performanţa managerială generează o piaţă lichidă şi putem, astfel, să concluzionăm că, în acest context, creşte importanţa profesionalizării managementului de portofoliu. Prin urmare, pentru a avea o piaţă lichidă, nu trebuie să mergem doar pe un singur proiect - Contrapartea Centrală. Nu trebuie să insistăm doar pe noi listări, pe care statul sau anumite instituţii le fac sau nu, ci trebuie să insistăm şi pe creşterea performanţei activelor financiare. O strategie de tip «şi şi şi» este una câştigătoare pentru întreaga piaţa de capital de la noi din ţară, nu una de tip «sau sau sau». Astfel, consider că, pe termen lung, creşterea performanţelor activelor financiare rămâne fundamentală, fiind, în fond, singura care poate crea lichiditate într-o piaţă".
Reprezentantul SIF Transilvania a vorbit şi despre importanţa Contrapărţii Centrale (CCP), ca parte a unui sistem financiar dezvoltat.
În acest sens, Iulian Stan a explicat: "În ceea ce priveşte importanţa Contrapărţii Centrale (CCP) şi căile de extindere a participării la piaţa bursieră, aş vrea să menţionez câteva lucruri. Primul vizează câteva concluzii ale studiului făcut la nivelul SIF Transilvania privind CCP ca parte integrantă a sistemului financiar dezvoltat şi insist asupra acestui lucru. Acestea indică faptul că este absolut necesară Contrapartea Centrală, această instituţie fiind sprijinită de acţionari fiindcă prin intermediul său se pot defini, în primul rând, strategiile de investire în funcţie de ciclurile economice. În plus, putem să avem predictibilitate pentru randamentele investiţiilor, putem să eficientizăm fondurile de investiţii şi să protejăm investiţiile şi portofoliile. De asemenea, am putea să spunem că CCP contribuie prin câteva elemente şi la evitarea riscului sistemic, întrucât se pot limita reacţiile în lanţ în cazul unor situaţii nefavorabile ale pieţelor financiare, creşte lichiditatea pe ambele sectoare, atât spot, cât şi pe derivate, creşte numărul de investitori şi, astfel, piaţa din România se integrează între cele regionale".
Din considerente strategice, însă, atunci când există proiecte majore, precum Contrapartea Centrală, nu este de neglijat nici faptul că se impune şi planificarea unei strategii de tip B, a subliniat domnul Stan.
Un alt aspect semnalat de către Iulian Stan vizează provocările şi riscurile integrării tehnologiei în piaţa de capital. Creşterea gradului de profesionalizăre presupune şi finanţare în tehnologizare, în educaţie, în cercetare, dar există şi riscul ca tehnologia să creeze tot mai multă dependenţă, pe măsură ce avansează, este de părere domnia sa, adăugând că, astfel, oamenii pot ajunge la o deconectare profesională.
Reprezentantul SIF Transilvania a adăugat: "În acest sens, eventuale erori de funcţionare ale algoritmilor de programare pot conduce la riscuri şi pot produce pagube semnificative. Astfel, este clar că ar trebui să crească rolul funcţiei de control la nivelul emitenţilor şi creşte rolul supravegherii exercitate de oameni. Totodată, preocuparea pentru digitalizare trebuie să existe la nivelul structurilor de conducere, în primul rând, pentru a putea avea un efect pozitiv în masă. Noile modele de business încorporează, prioritar, structuri de tip «reţea» bazate pe competenţă, dar asta nu înseamnă că renunţăm la cele ierarhice, doar că şi cele bazate pe competenţă cresc în importanţă, iar în materie de responsabilitate a deciziei, în noua eră a tehnologiei moderne, deşi aceasta se împarte între om şi maşină, îi revine în ultimă instanţă omului. Înţelegem de aici că managerul trebuie să rămână coordonator, iar tehnologia rămâne un instrument şi nu un colaborator".
1. Felicitari
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2019, 20:15)
In sfarsit un mesaj consistent si profesionist, pacat ca sunt putini in piata care gandesc limpede.