CONFERINŢA "DIGITALIZARE ŞI SIGURANŢĂ CIBERNETICĂ" Incompetenţa digitală din rândul populaţiei reclamă un amplu proces de educaţie

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Securitate Cibernetică / 14 iunie

Incompetenţa digitală din rândul populaţiei reclamă un amplu proces de educaţie

Educaţia şi responsabilitatea utilizatorului final sunt componente de bază în transformarea digitală, au afirmat, ieri, participanţii la cea de-a opta ediţie a Conferinţei "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică", organizată de Grupul de presă BURSA.

Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, a arătat, în deschiderea conferinţei, că este nevoie de transferarea responsabilităţii din zona statului către cetăţeni. Eduard Dumitraşcu a spus: "Avem nevoie de o igienă digitală minimă, de o educaţie digitală minimă, pentru că statul poate face educaţie până la un punct, după care intervine responsabilitatea noastră. Partea de deep-fake, de fake-news ţine tot de igiena digitală şi reprezintă partea de responsabilitate ce îi revine fiecărui utilizator".

Nevoia de educaţie digitală reiese şi dintr-un studiu recent al Băncii Mondiale ce menţionează că 56% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani nu au competenţe digitale, deşi mulţi dintre ei utilizează telefonul mobil şi intră pe reţelele de socializare. Lipsa de competenţe digitale a populaţiei din ţara noastră reiese şi din ultimul studiu DESI, a arătat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

Gabriela Folcuţ a precizat: "În ceea ce priveşte utilizatorul final, ne lovim de gradul de cunoştinţe al acestuia. În ultimul studiu DESI privind competenţele digitale, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un scor de 32-33% faţă de o medie de 52,3%. Sunt patru componente, iar la trei din cele patru componente România se plasează pe ultimul loc. La prima componentă, capitalul uman, ocupăm ultimul loc. 28% dintre români au competenţe digitale de bază faţă de 54% media europeană. Doar 9% dintre români au competenţe digitale mai mult decât elementare. Şi atunci trebuie să fim foarte atenţi la cadrul legislativ în ceea ce priveşte digitalizarea. (...) Deep-fake-ul este una din tipologiile de fraudă, care având în vedere competenţele digitale pe care le au românii, pot să producă riscuri pentru ca oamenii să cadă în capacana răufăcătorilor. De aceea e nevoie de un cadru legislativ robust care să ne permită să înlăturăm instant aceste deep-fake-uri, acele mesaje pe care le primesc utilizatorii pe reţelele sociale".

În ceea ce priveşte cadrul robust de reglementare, Silvia Dinică, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie din cadrul Senatului României şi Radu Miruţă, secretarul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor au afirmat că este nevoie de un efort comun al întregii clase politice şi de un acord transpartinic privind digitalizarea.

Silvia Dinică a spus: "Ministerul Educaţiei nu a înţeles că trăim în anul 2024, în anul în care trebuie să schimbăm ceva în ceea ce le predăm copiilor. Pierdem o grămadă de copii în clasa a opta, pierdem o grămadă de copii până ajung la liceu. Ministerul de resort este complet decuplat de la nevoile educaţiei şi de la nevoile din piaţa muncii. Şi asta s-a întâmplat oricând, indiferent de ministrul care a condus domeniul. Nu aş abandona deloc zona şcolii gimnaziale şi a liceului. Trebuie să facem altceva, întrucât copiii se plictisesc, nu fac ceea ce ei au nevoie şi au ajuns să înveţe din online, de pe Tik Tok".

La rândul său, Radu Miruţă a precizat: "E nevoie de un pact ca zona de digitalizare să fie depolitizată. Dacă digitalizarea se dezvoltă, celelalte ramuri care se suprapun peste ea se vor dezvolta mai bine decât toate celelalte domenii. Digitalizarea trebuie să fie lăsată în mâinile specialiştilor fără suprapunere politică. E nevoie de un acord politic pentru ca proiectele de digitalizare să se desfăşoare cu viteză mai mare, cu termene mai înguste".

Mihail Andrieş, director Securitatea Informaţiei BRD - Groupe Societe Generale, consideră că digitalizarea este o inovaţie care a adus multe beneficii, dar a deschis şi noi vulnerabilităţi. Domnul Andrieş a arătat: "Ce aduce digitalizarea, ca inovaţie? Bineînţeles că acum comunicăm, avem real-time, avem servicii, suntem împreună, conectaţi. Dar, care este reversul medaliei? Vulnerabilităţile. Vulnerabilităţi de tehnologie, vulnerabilităţile noastre ca oameni. Noi, ca oameni, suntem vulnerabili. Şi aici este chestiunea şi mindset-ul de schimbare - ce voi face eu să nu fiu vulnerabil în această paradigmă a digitalizării?".

Ioan-Aurelian Mihai, Specialist Senior Securitatea Informaţiilor, Digi România, susţine că educaţia şi conştientizarea riscurilor sunt foarte importante pentru utilizatorii finali.

Ioan-Aurelian Mihai a spus: "Conform rapoartelor recente România stă bine la reţele de telecomunicaţii, în schimb se vorbeşte mai puţin despre educaţie, despre utilizatorul final, despre riscuri şi ameninţări. E un trend ascendent al riscurilor, trebuie să mergem către utilizator, să-l ajutăm să înţeleagă care sunt riscurile".

Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, în cadrul companiei Kaspersky, a afirmat: "Factorul uman este, în clipa de faţă, veriga cea mai slabă. Este foarte important să încercăm, împreună cu asociaţiile tehnologice şi entităţile publice, să creăm cultura educaţională prin care să reducem numărul incidentelor survenite din cauza factorului uman. Din punctul meu de vedere, un procent foarte mare al incidentelor cibernetic sunt cauzate de către factorul uman, din diverse motive. În primul rând, atât în mediul de business cât şi la nivel personal, există un nivel de educaţie foarte scăzut. Nu ştim cum să ne alegem o parolă, nu ştim care sunt politicile de securitate de care ar trebui să ţinem cont. Nu ştim cum ar trebui să lucrăm cu datele confidenţiale în cadrul companiilor, fie că vorbim de mediul privat sau de sectorul public".

În acelaşi sens s-a exprimat şi Dan Alexandru Barbu, CEO & SAP Security Consultant al companiei Matteale Consulting: "Publicul, în general, este obişnuit cu tehnologia, fiecare are cel puţin un device, un smart-phone şi atunci schimbarea digitală se va face mult mai rapid, mai ales în zona urbană, deoarece în zona rurală nu există prea multă tehnologie. Cei care vor rămâne pe tehnologia veche, aceia vor rămâne în curând în offline".

Despre toate aceste aspecte de mai sus, dar şi despre utilizarea inteligenţei artificiale şi despre riscurile cibernetice vă invităm să aflaţi mai multe din articolele inserate în ediţia de astăzi a Ziarului BURSA şi în ediţia de la începutul săptămânii viitoare.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Discutam despre o țară în care voturile după alegeri sunt cărate în saci asta spune multe despre nivelul la care ne aflăm în puține țări din lume vezi așa ceva, Romania va fi printre ultimii țări din lume care se va digitaliza complet

    1. Fii multumit, frauda electorala digitala nu presupune camionul.

      Soso tu esti?

      da

    Din păcate la noi calculatoarele sunt folosite mai mult pentru distracție decât pentru învățare.

    1. Unde nu e asa?

    Pana la educatie pe competente digitale o sa rezolve inteligenta artificiala tot, nu o sa mai fie nevoie de competente digitale. O sa-i spui ce vrei, ca unui om.

    Sa recunosti deep fake-urile? Pe bune? Pai aia care lucreaza la perfectionarea tehnologiei asteia dorm pe ei? Lucreaza in directia imposibilitatii diferentierii de realitate a deep fake-urilor. Dar romanasii au impresia ca pot tine pasul :))

    Nu exosta sa te bati cu digitalul. Doar interzicandu-l si trecand pe analog. 

    1. Există conceptul vând fân. : A se înlocui cu digitalizare. Mulți ies la pensie la 42 de ani după câțiva ani de digitalizare. :

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9762
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7170
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3244
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9713
Gram de aur (XAU)Gram de aur397.9899

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb