CONFERINŢA "FORUMUL INVESTITORILOR" Corina Creţu, AMEPIP: "Politica regională şi de coeziune este într-un mare pericol"

Politica regională şi de coeziune este într-un mare pericol, a afirmat fostul comisar european Corina Creţu, preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Fostul europarlamentar a subliniat că există o tentaţie a celor mai bogate ţări să transforme fondurile europene, "care reprezintă cea mai tangibilă formă de solidaritate europeană", iar acestea să fie alocate pe bază de performanţă: "Cred că trebuie să luptăm cu dinţii pentru aceste fonduri, întrucât România va avea foarte mult de pierdut în caz contrar, iar dacă Europa pierde această politică regională, cred că pierde liantul principal care a ţinut Europa împreună şi solidară până acum. Nicio ţară nu mai este dispusă să contribuie în plus la bugetul Uniunii Europene, pentru că acest lucru ar însemna taxe mai multe pe care statele să le impună cetăţenilor. (...) Se doreşte crearea unor fonduri suplimentare care nu au sursă de venituri.

(...) Prin votul din Parlamentul European deja s-a decis că nu se va prelungi nici măcar cu o zi termenul din PNRR şi că toţi banii din acest program pe care ţările îi vor pierde se vor reîntoarce la Comisia Europeană şi vor alimenta respectivele fonduri".

Corina Creţu a atras atenţia că rata de absorbţie prin PNRR, cu un an înainte de a se finaliza, este de 13%, rata de absorbţie a exerciţiului financiar 2021-2027 fiind de numai 4%: "Cu asta cred că am spus totul despre eforturile pe care România trebuie să le facă în perioada următoare pentru a folosi bani gratis. Sunt granturi, vorbim de bani europeni. Vreau să vă spun că este fascinant să vezi că există ţări care încă rulează fonduri primite în anul 1948 din Planul Marshall. Încă se rulează fonduri din acest plan în Polonia, în Germania...".

Autorităţile noastre s-au complicat foarte mult când a fost făcut Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a spus Corina Creţu, apreciind: "PNRR nu este o situaţie foarte confortabilă pentru România, ne-am complicat singuri când am întocmit acest Plan. Am fost şocată să văd cum o ţară se angajează la nişte lucruri pe care ştie că este foarte greu să şi le asume. Nu cunosc niciun caz în care vreuna din cele 27 de ţări să-şi fi pus salariile şi pensiile în PNRR. Nicăieri în lume nu există aşa ceva...nimeni nu-şi pune ca jalon acest lucru. PNNRR-ul Austriei are două pagini - tranziţia verde şi digitalizarea. Este foarte clar că, din păcate, s-ar putea să pierdem bani din PNRR destul de mult, de ordinul miliardelor de euro...am impresia că nimic din ceea ce facem nu e bine...".

Printre altele, oficialul susţine că începem să vorbim prea târziu despre reconstrucţia Ucrainei: "Sunt foarte multe ţări, întreprinderi, alianţe care vorbesc de ani de zile despre acest lucru. Noi nu avem o strategie de ţară în ceea ce priveşte modul în care vom participa la reconstrucţia Ucrainei. De foarte mulţi ani, culorile politice nu prea mai contează. În general, în ultimii ani bătălia a fost între Est şi Vest, acum şi ţările din Est devin fragmentate, egoiste în ceea ce priveşte investiţiile, plus că asistăm la această luptă continuă între Comisia de Mediu şi cea de Industrie, în ceea ce priveşte tranziţia verde. Din păcate, nu mai avem aceeaşi deschidere, aceeaşi flexibilitate, aceeaşi alianţă, aceiaşi prieteni".

Referitor la aderarea la OCDE, fostul comisar european consideră că, oricâte obiective şi capitole am încheia, câtă vreme nu vom reuşi să mergem 100% cu guvernanţa corporativă, iar întreprinderile cu capital majoritar de stat nu devin transparente şi performante, aderarea noastră la OCDE nu are sens: "Această aderare este un pilon esenţial care va duce, după părerea mea, la creşterea atractivităţii investiţionale a României, pentru că se ştie foarte clar că investitorii străini au mult mai multă încredere într-o ţară membră OCDE".

Conform domniei sale, pentru a reuşi să accedem la OCDE, trebuie să performăm în domenii economice precum administraţia publică, fiscalitatea şi digitalizarea.

Citeşte CONFERINŢA "FORUMUL INVESTITORILOR" Anul investiţional 2025 - între incertitudine şi oportunităţi