CONFERINŢA SECURITATEA CIBERNETICĂ Minusuri legislative în domeniul securităţii cibernetice

Necesitatea unei legislaţii privind securitatea cibernetică pentru fiecare sector al economiei naţionale şi introducerea în pachetul legilor educaţiei naţionale a unei curricule şcolare obligatorii privind însuşirea competenţelor digitale reprezintă două dintre soluţiile care ar reduce riscurile cu care se confruntă reţelele de comunicaţii, soluţii despre care au vorbit participanţii la cea de-a şaptea ediţie a conferinţei "Securitatea Cibernetică", organizată, ieri, de Grupul de presă BURSA.

"Este nevoie să elaborăm şi să implementăm un pachet de legi extins cu incidenţă în domeniul securităţii şi apărării. Dacă în anul 2022 au fost elaborate legi şi norme pentru spaţiul cibernetic, vom continua şi anul acesta cu pachete de legi pe domenii sectoriale pentru a asigura securitatea cibernetică", a afirmat Laurenţiu Leoreanu, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Camera Deputaţilor.

Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, din Senat, a subşliniat că suntem pe ultimul loc în Europa în privinţa indicelui DESI: "De aceea este nevoie ca în legile educaţiei ce vor fi dezbătute în actuala sesiune parlamentară să introducem pentru generaţiile viitoare în curricula şcolară o oră, două sau trei ore de creştere a competentenţelor digitale ale elevilor. România are vârfuri şi oameni competenţi, bine pregătiţi, dar insuficienţi. De aceea instituţiile publice centrale şi locale trebuie să investească în creşterea competenţelor digitale".

Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, s-a referit la noua strategie de securitate cibernetică a UE, al cărei scop este consolidarea rezilienţei Europei la ameninţările cibernetice şi asigurarea că toţi cetăţenii şi toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii şi instrumente digitale fiabile şi de încredere.

"Noua strategie conţine propuneri concrete de punere în aplicare a unor instrumente de reglementare, de investiţii şi de politică. Dacă adăugăm şi agresiunea rusească, avem o argumentaţie completă asupra necesităţii adoptării unei legislaii moderne privind securitatea cibernetică a României", a declarat Nicoleta Pauliuc.

Securitatea cibernetică se află şi în atenţia Consiliului Europei, a precizat Daniel Cuciurianu, Manager de proiect în cadrul Biroului Programului de Crimă Cibernetică al Consiliului Europei (C-PROC).

"Consiliul Europei, în calitate de organizaţie internaţională, are ca mandat protejarea drepturilor fundamentale ale omului, a democraţiei şi a statului de drept. Am constatat că criminalitatea informatică reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor fundamentale ale omului, plecând de la dreptul la viaţă privată, la demnitate, la integritate, deoarece cauzează pierderi financiare şi afectează infrastructura critică. De asemenea, ameninţă libertatea de expresie şi, în final, chiar stabilitatea democratică a statelor, interferând cu procesele electorale în numeroase cazuri. (...) Mandatul Consiliul Europei pleacă de la asigurarea unui cadru legal internaţional pentru toate statele, prin care să se asigure un răspuns clar la criminalitatea informatică", a spus Daniel Cuciurianu.

El a arătat că mai multe state şi organizaţii internaţionale, inclusiv România şi Consiliul Europei, au aderat la un standard internaţional privind criminalitatea informatică - Convenţia de la Budapesta.

"Aici sunt prezentate atât infracţiunile informatice cât şi puterile, atribuţiile instituţiilor competente de a le combate, de a da un răsuns ferm. Separat de acest număr mare de state, de organizaţii, de instituţii internaţionale, care au aderat la standarele Convenţiei de la Budapesta, mai există şi alte state, mai puţine ca număr, relevante ca teritoriu, dar nu neapărat relevante din punctul de vedere al drepturilor omului, care consideră că Internetul şi accesul la informaţii trebuie controlat de către stat şi guverne. Evident, nu aceasta este opinia instituţiei pe care o reprezint. Noi credem că Internetul trebuie să fie liber, accesul la informaţii trebuie să fie liber, dar trebuie să luptăm pentru a nu fi abuzat, prin întărirea structurilor, prin întărirea statelor care să poată să asigure un mediu sigur online pentru cetăţeni", a menţionat Daniel Cuciureanu.

Toţi participanţii la cea de-a şaptea ediţie a conferinţei Securitatea Cibernetică s-au referit în intervenţiile lor şi la situaţia generată de Federaţia Rusă după invadarea Ucrainei şi la soluţiile necesare pentru asigurarea securităţii cibernetice pentru companii, reţele, sectoare de activitate, dar şi pentru cetăţeni, informaţii pe care le găsiţi în articolele de astăzi şi care vor apărea şi în zilele următoare, ca urmare a discuţiilor din cadrul evenimentului organizat de Grupul de presă BURSA.