Conflict extins pe tema Codului Silvic

Cărările birocratice sunt mai greu de străbătut decât potecile pădurilor. Din toate părţile sunt lansate acuzaţii pe tema tăierilor ilegale de arbori, dar, la umbra legilor de tot felul, răspunderea este mutată fără probleme.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe susţine că lupta cu tăierile ilegale are nevoie de măsuri şi pedepse aspre şi speră că parlamentarii care se fac responsabili de amânarea votului final la noul Cod Silvic sunt conştienţi că întârzie promovarea legilor care ne apără pădurea şi favorizează o legislaţie mult prea permisivă pentru cei care comit ilegalităţi: "În urmă cu o săptămână am spus că noul Cod Silvic promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii. Se pare că primii care se tem deja de modificările aspre pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor le susţine sunt chiar parlamentarii care astăzi deţin majoritatea în Parlament. Îi solicit conducerii Camerei Deputaţilor să supună la vot în regim de urgenţă pachetul de legi care face trecerea de la un Cod Silvic permisiv cu infractorii, la unul în care nimeni nu mai este tolerant cu aceştia. Lupta cu tăierile ilegale are nevoie de măsuri şi pedepse aspre. Sper că parlamentarii care se fac responsabili de amânarea votului final sunt conştienţi că întârzie promovarea legilor care ne apără pădurea şi favorizează o legislaţie mult prea permisivă pentru cei care comit ilegalităţi".

Potrivit unui comunicat al Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, amendamentele din noul Cod Silvic pe care ministerul le susţine sunt: furtul de arbori va intra direct sub incidenţă penală, indiferent de prejudiciu; camioanele sau tirurile cu care sunt transportaţi arborii tăiaţi ilegal vor fi confiscate; tăierile la ras vor fi interzise şi în rezervaţiile naturale; avizul de transport va deveni obligatoriu şi pentru: rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn; lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat; sumele destinate pazei suprafeţelor de pădure sub 30 de ha vor creşte cu peste 30%; evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie; accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor şi din drumurile forestiere; accesul cetăţenilor în pădure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.

Săptămâna trecută, World Wide Fund România susţinea, într-un comunicat, că modificările aduse Codului Silvic sunt doar superficiale şi nu vor rezolva problema tăierilor ilegale. Sectorul silvic are nevoie de o reformă fundamentală şi nu de nişte "petice" menite doar "să arunce praf în ochii Comisiei Europene şi ai societăţii civile", arătau reprezentanţii organizaţiei nonguvernamentale. În acest context, WWF a propus modificări fundamentale ale Codului Silvic în trei mari direcţii: modul în care se vinde lemnul din pădure, felul în care sunt păzite pădurile şi modalitatea prin care pot fi traşi la răspundere cei care fac să dispară lemnul din pădurile României. Reprezentanţii WWF au precizat că au trimis, deja, autorităţilor un document cu propuneri de modificare a Codului Silvic şi au participat la toate discuţiile de la Ministerul Mediului şi de la Camera Deputaţilor pe această temă. De asemenea, activiştii de mediu au lansat o petiţie prin care propun o reformă fundamentală a sectorului silvic. În data de 29 iunie, Declic, Greenpeace, Agent Green şi alte 24 de organizaţii avertizau că modificările legislative la Codul Silvic, ce se dezbat la Camera Deputaţilor, pot să ofere, din nou, monopol marilor companii de pe piaţa lemnului din România şi să contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri. În luna mai, Senatul a votat modificarea la Codului Silvic şi a completat definiţia materialului lemnos (Plx 261/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic). Decizia finală privind definiţiei materialului lemnos o are Camera Deputaţilor.