Confruntarea Statele Unite - China intră pe o nouă turnantă

Confruntarea dintre cele mari două puteri de pe scena internaţională, Statele Unite şi China, se pregăteşte de o nouă rundă. După războiul economic purtat în ultimii doi ani de cele două ţări şi pauza "prilejuită" de izbucnirea pandemiei de coronavirus, Statele Unite dezbate în aceste zile încheierea armistiţiului şi redemararea eforturilor de demantelare a economiei chinezeşti.

Potrivit surselor de la Washington citate de un raport al agenţiei Reuters, administraţia Trump pregăteşte implementarea unei politici ce ţinteşte eliminarea Chinei din lanţurile de aprovizionare globale şi ia în calcul noi tarife vamale, asta inclusiv pentru a "pedepsi" China pentru modul în care a abordat izbucnirea pandemiei.

Preşedintele american Donald Trump şi-a intensificat atacurile la adresa Chinei în ultima perioadă în contextul apropierii alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Trump a promis de altfel încă de la ultimul ciclu electoral că va aduce înapoi sutele de mii de locuri de muncă din sectorul manufacturier care au fost expediate de companiile americane în căutarea unor costuri mai mici. Acum, devastarea economică şi numărul mare de morţi de pe urma coronavirusului - peste 70.000 în SUA conform statisticilor oficiale - au dus la convingerea că e nevoie de un efort la nivelul întregului guvern federal american pentru mutarea producţiei industriale şi eliminarea dependenţei de China.

"Am tot lucrat (la reducerea dependenţei de China în materie de lanţuri de aprovizionare) în ultimii câţiva ani dar acum supra-alimentăm iniţiativa asta", spune Keith Krach, sub-secretar de stat pentru Creştere economică, Energie şi Mediu la Departamentul de Stat american.

"Cred că este esenţial să înţelegem unde sunt zonele critice şi unde există blocaje critice", a mai spus Krach, adăugând că problema este una cheie pentru securitatea SUA şi una pentru care guvernul american va anunţa noi măsuri în curând.

Departamentul american de Stat, precum şi Departamentul pentru comerţ şi alte agenţii federale caută în aceste momente modalităţi prin care să convingă companiile să mute atât aprovizionarea cât şi producţia afară din China. Printre măsurile de ordin întâi luate în considerare se numără facilităţi fiscale şi acordarea de subvenţii.

"Este un efort care se întreprinde la nivelul întregului guvern", a spus un alt oficial american pentru Reuters. Mai multe agenţii americane documentează în acest moment care zone din industria prelucrătoare ar trebui declarate "esenţiale", precum şi unde şi cum ar putea fi produse aceste bunuri "esenţiale" înafara Chinei.

Politica administraţiei Trump cu privire la China din ultimii ani s-a bazat pe tonurile schimbătoare de la Casa Albă ale consilierilor pro-comerţ liber şi ale celor anti-China, aceştia din urmă ajungând acum să aibă mai multă putere din cauza pandemiei.

"Momentul ăsta este o furtună perfectă. Pandemia a cristalizat toate îngrijorările pe care oamenii le aveau în ceea ce priveşte afacerile cu China. Toţi banii pe care oamenii credeau că-i fac prin înţelegeri cu China au fost eclipsaţi acum de daunele economice (cauzate de coronavirus)", a mai spus un alt oficial american.

Statele Unite aplică deja tarife de 25% pe bunuri chineze în valoare de 370 de miliarde de dolari, iar Trump a spus în repetate rânduri că taxele vamale ar putea fi majorate. Alte modalităţi de a "pedepsi" China ar putea include sancţiuni asupra unor oficiali chinezi sau unor companii, precum şi aproprierea relaţiilor bilaterale şi militare cu Taiwanul, insula independentă pe care China o consideră o provincie proprie, fugară.

Totodată, discuţiile despre eliminarea Chinei din lanţurile de aprovizionare globale sunt "concrete", "robuste" şi, surprinzător pentru administraţia Trump, "multilaterale".

Statele Unite pun presiune pentru crearea unei alianţe a "partenerilor de încredere", intitulată "Reţeaua Prosperităţii Economice" (eng. Economic Prosperity Network), a spus un oficial. Aceasta ar include şi companii şi grupuri ale societăţii civile care ar cădea de acord pe operarea sub o serie de standarde universale pentru servicii digitale, energie, infrastructură, cercetare, comerţ sau educaţie.

Guvernul SUA lucrează cu Australia, India, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Vietnam pentru "a împinge economia globală mai departe", a spus şi secretarul american de stat Mike Pompeo pe 29 aprilie. Aces­te discuţii includ cum să se opereze "restructurarea lanţurilor de aprovizionare", a subliniat el.

America Latină ar putea juca, de asemenea, un rol în demersul SUA. Francisco Santos, ambasadorul columbian la Washington, a spus în aprilie că este în discuţii cu Casa Albă şi alte instituţii de rang înalt ale guvernului american - printre care şi Camera de Comerţ Americană, cea mai mare organizaţie de business din lume - des­pre "încurajarea companiilor americane" pentru mutarea unor lanţuri de aprovizionare din China şi aducerea lor mai aproape de acasă.

China a întrecut în 2010 SUA ca cel mai mare producător de bunuri din lume, ajungând la o cotă de 28% din producţia globală în 2018. Pandemia a scos în evidenţă însă rolul cheie pe care-l joacă China ca furnizor principal de exemplu de medicamente generice şi echipamente de protecţie.

Rămâne de văzut cât de mult îşi vor dori companiile să plece din China în condiţiile în care acestea au investit puternic în producţia de acolo şi se bazează pe cei 1,4 miliarde de chinezi care le aduc venituri şi profituri consistente, China fiind cea mai mare piaţă din lume.

"Diversificarea are sens având în vedere nivelul de risc pe care l-a scos în evidenţă pandemia (...) dar nu vedem o fugă pentru ieşiri din partea companiilor care au afaceri în China", spune Doug Barry, purtător de cuvânt al Consiliului de afaceri americano-chinez.

• Un raport secret de la Beijing avertizează factorii de decizie că China se confruntă cu o percepţie negativă nemaiîntâlnită de la masacrul din Piaţa Tienanmen

Între timp, în China, un raport intern oficial a avertizat factorii de decizie că Beijingul se confruntă cu un val în creştere de ostilitate pe fondul pandemiei de coronavirus, val care ar putea răsturna relaţiile cu Statele Unite până în punctul unei confruntări armate.

Raportul a fost prezentat la începutul lunii trecute de către Ministerul pentru Securitatea Statului mai multor oficiali de rang înalt de la Beijing, printre care şi preşedintele Xi Jingping. Raportul a concluzionat că sentimentele anti-China la nivelul statelor lumii au atins cel mai ridicat nivel de la masacrul din Piaţa Tienanmen din 1989 încoace.

Se punctează că Beijingul se confruntă cu o campanie anti-China condusă de Statele Unite şi trebuie să fie pregătită pentru cel mai rău scenariu, cel al unui conflict armat între cele două puteri globale.

Raportul a fost elaborat de către Institutul Chinez pentru Relaţii Internaţionale Contemporane (CICIR), un think-tank afiliat Ministerului pentru Securitatea Statului, principala agenţie de intelligence a Chinei. CICIR are un rol oficial de consilier instituţional pentru guvernul de la Beijing pe probleme de politică externă şi de securitate, fiind de altfel parte din ministerul respectiv, ca departament, până în 1980.

Este neclar în ce măsură poziţia CICIR reflectă viziunile liderilor de stat de la Beijng, sau cum va afecta raportul deciziile de politică, dar prezentarea raportului celor mai înalţi oficiali ai statului chinez arată cât de în serios ia Beijingul problematica valului de reacţii şi sentimente ostile, care ar putea pune în pericol ceea ce China vede drept investiţii externe strategice sau chiar propria securitate naţională.

Opinia ce se bucură de largă crezare în cancelariile de la Beijing este că Statele Unite vor să blocheze şi să ţină sub control ritmul de dezvoltare al Chinei, ţară ce a devenit mai importantă în structura internaţională de putere pe măsură ce economia sa s-a dezvoltat.

Raportul intern mai concluzionează că Washingtonul vede dezvoltarea Chinei drept o ameninţare economică şi o ameninţare de securitate naţională, precum şi o provocare pentru toate democraţiile din Vest, inclusiv cele europene.

China este acuzată de un număr din ce în ce mai mare de ţări că a ascuns lumii în primele două luni din acest an cât de gravă este atunci epidemia de coronavirus cu care se confrunta. "Eforturile Beijingului de a închide gura oamenilor de ştiinţă, jurnaliştilor şi cetăţenilor şi dezinformările au exacerbat pericolele acestei crize de sănătate", a spus recent purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Morgan Ortagus.

Posibile repercusiuni descrise în raportul intern includ o posibilă blocare a investiţiilor globale în infrastructură realizate de Beijing prin iniţiativa sa strategică "Un drum, o centură" sau intensificarea sprijinului financiar şi militar american pentru aliaţii din regiunea Asiei, ceea ce ar complica situaţia de securitate.

În urmă cu trei decenii, după masacrul de la Tienanmen, Statele Unite şi mai multe guverne Vestice au impus sancţiuni asupra Chinei prin interzicerea sau restricţionarea transferurilor de tehnologie şi a vânzărilor de armament. Politica externă americană de atunci a fost însă una ce se concentra pe apropierea relaţiilor bilaterale, iar cele două ţări au trecut peste evenimentele din 1989 cu Washingtonul crezând că urmează "sfârşitul istoriei" şi democratizarea întregii lumi.

Politica SUA este însă acum diferită, precum este şi poziţia Chinei, care a ajuns între timp a doua cea mai puternică ţară şi economie din lume şi una din cele mai solide puteri armate.

Unii membri ai comunităţii de securitate din China ar fi privit raportul drept versiunea Chinei a "Telegramei Novikov", un raport din 1946 al ambasadorului Uniunii Sovietice la Washington, Nikolai Novikov, care scotea în evidenţă pericolele ambiţiilor militare şi economice ale SUA după finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Telegrama lui Novikov era un răspuns la "Lunga Telegramă" trimisă de la Moscova de diplomatul american George Keenan în care spunea că Uniunea Sovietică nu vede posibilă coexistenţa paşnică cu Vestul şi că izolarea URSS era cea mai bună strategie pe termen lung. Cele două documente au pus la punct scena pentru gândirea strategică care a definit ambele părţi în timpul Războiului Rece.

China a respins natural acuzaţiie că a minimalizat riscurile şi a suprimat transmiterea de informaţii cu privire la noul coronavirus, care a fost detectat pentru prima dată în oraşul Wuhan din centrul Chinei. Numărul ţărilor care solicită însă o investigaţie cu privire la originile pandemiei este în creştere, după ce oficiali din Australia, Suedia şi Germania s-au alăturat administraţiei americane şi au cerut o anchetă legată de modul în care China a gestionat criza noului coronavirusul care a infectat peste 3,6 milioane de persoane la nivel mondial şi a ucis circa 260.000.