CONSILIERII FISCALI, NEMULŢUMIŢI DE MĂSURILE LUATE DE GUVERN Impredictibilitatea legislativă şi OUG 114/2018, factori perturbatori ai mediului de afaceri

Schimbările legislative în domeniul fiscal, din ultimul an, care au culminat cu OUG 114/2018, ce a instituit taxa pe lăcomie, au bulversat mediul de afaceri din ţara noastră şi au modificat drastic activitatea zilnică a consilierilor fiscali.

Oamenii de afaceri şi specialiştii din domeniul plăţii sau colectării taxelor şi impozitelor sunt nemulţumiţi că guvernul Dăncilă a luat, pe parcursul anului trecut, o serie de măsuri, fără a se consulta cu mediul de afaceri din ţara noastră, fără o dezbatere largă şi fără existenţa unor studii de impact pe anumite sectoare vitale pentru economia naţională.

Nemulţumirea lor s-a făcut simţită şi ieri, cu prilejul organizării de către Price Waterhouse Coopers(PwC) România a Conferinţei anuale de Taxe, care a avut drept temă principală "România între Concertul European şi schimbările de ton fiscal de la Bucureşti".

Participanţii la eveniment au spus că una este politica fiscală promovată de reprezentanţii ţării la Bruxelles, pe perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, şi altele sunt măsurile luate acasă, pe plan intern, pentru satisfacerea nevoii acute şi cres­cute de venituri bugetare care să acopere creşterea cheltuielilor stabilite de către Guvern.

Daniel Anghel, liderul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică al PwC România, a spus: "În actualul context politic global, plin de tensiune, mediul politic a devenit protecţionist şi imprevizibil. Guvernele din toate statele caută să crească veniturile la bugetul statului, iar contribuabilii sunt prinşi la mijloc între nevoile lor personale şi cele ale statului. Pe fondul nevoii de creştere a veniturilor bugetare, a crescut numărul inspecţiilor f­is­cale la companiile transfrontaliere. Cu toate acestea, în trimestrul al III-lea al anului trecut, sumele colectate de ANAF au fost cu 35% mai mici faţă de anul 2017, ceea ce a generat probabil operaţiunea Iceberg de la începutul anului în curs".

Domnia sa a menţionat că una dintre problemele fiscale ale actualului Guvern o reprezintă split TVA, măsură care a fost contestată de mediul de afaceri care a sesizat Comisia de la Bruxelles. Comisia Europeană a trimis o scrisoare prin care anunţă Guvernul că, dacă în termen de 60 de zile nu modifică legislaţia în acest domeniu, ţara noastră va intra în procedură de infringement. Daniel Anghel a menţionat că aceste 60 de zile au trecut, dar cabinetul Dăncilă şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici nu au dat niciun semn că ar dori să renunţe la măsura luată în cursul anului 2018. Liderul Departamentului de taxe din cadrul PwC România a criticat şi lipsa de predictibilitate a legislaţiei fiscale arătând: "Ne dorim să stăm la masa dialogului şi nu să ne trezim cu ordonanţe de urgenţă date peste noapte".

• Mediul de afaceri cere abrogarea OUG 114/2018

Cea mai spinoasă problemă a mediului de afaceri din ţara noastră o reprezintă OUG 114/2018, act normativ care le-a dat mari bătăi de cap patronilor din ţara noastră, dar şi consilierilor fiscali.

Conform unui sondaj realizat de Pwc România, 82% din companiile din sectorul financiar consideră că introducerea taxei pe active prin OUG 114/2018, aşa zisa taxă pe lăcomie, este nejustificată. 67% din companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor consideră că impactul ordonanţei respective asupra activităţii lor va fi foarte mare şi va duce la o creştere de peste 400% a tarifelor în domeniul obţinerii licenţelor, fapt care va atrage o creştere a preţurilor finale pe care le vor plăti clienţii acestor societăţi.

În acelaşi studiu, se arată că 75% din companiile din energie susţin că ordonanţa de urgenţă aprobată de guvernul Dăncilă la sfârşitul anului trecut le va afecta profitabilitatea, din cauza preţului maxim reglementat pentru gazele naturale şi pentru energie electrică. Peste 70% dintre companiile care au constituit subiectul sondajului realizat de Pwc România consideră că această ordonanţă ar trebui abrogată, iar 52% dintre firme intenţionează să sesizeze Comisia Europeană şi instanţele locale deoarece prevederile OUG 114/2018 ar fi în contradicţie cu mai multe norme europene.

Ionuţ Simion, country managing partner al Pwc România a declarat: "În ultimii doi-trei ani, am asistat la un paradox din punct de vedere al fiscalităţii. Autorităţile au redus constant taxele şi mediului de afaceri i s-a zburlit părul, neînţelegând deplin rolul acelor măsuri. Apoi a apărut OUG 114/2018, care face parte dintr-o partitură fiscală ce nu a fost anticipată, iar atunci am înţeles care a fost consecinţa reducerii iniţiale a taxelor".

Domnia sa a criticat şi modul în care ANAF colectează taxele şi impozitele, susţinând că gradul de colectare este prea mic. Ionuţ Simion a spus: "În anul 2018, cota totală de impunere în ţara noastră a fost de 40%, aproape de media Uniunii Europene. Dar gradul de colectare a fost situat undeva în jurul a 27%. De aceea, ministerul de resort a decis ca ANAF să crească anual gradul de colectare în ceea ce noi numim un sistem double digit, adică măriri în cascadă a gradului de colectare cu 15%, cu 17%, etc.".

• Digitalizarea serviciilor ANAF,

o necesitate

Oamenii de afaceri din ţara noastră şi consilierii fiscali consideră că, pentru creşterea gradului de colectare şi pentru o mai bună evidenţă a taxelor şi impozitelor plătite de agenţii economici, este necesar ca procesul de digitalizare a serviciilor ANAF să fie finalizat cât mai rapid. Ei au criticat faptul că, deocamdată, nu pot transmite situaţiile zilnice către agenţiile fiscale, din cauza problemelor pe care instituţiile publice le au cu serverele de la nivel central.

Virgil Pîrvulescu, vicepreşedinte al ANAF a precizat: "În acest moment, derulăm un program investiţional masiv la nivelul dotării IT şi încercăm să reparăm anumite disfuncţionalităţi. Avem o problemă în zona de servere, dar am demarat achiziţia publică necesară şi, odată cu noile servere, vom putea să colectăm datele pe care agenţii economici ni le furnizează. Facem tot ce este posibil ca să fim moderni, inclusiv în privinţa conectării noilor case de marcat la sistemul IT al instituţiei".

Cu privire la lipsa conectării noilor case de marcat la serverele ANAF, Doru Dudaş, director general în Minis­trul Finanţelor Publice a precizat că procesul a demarat în 6 februarie 2018, dar pe parcurs, din cauza numărului mare de factori implicaţi - producători de case de marcat, distribuitori, unităţi de service acreditate, Institutul Naţional de Informatică, ANAF, Ministerul Finanţelor, utilizatorii caselor de marcat - au apărut mai multe sincope. În prima etapă, producătorii caselor de marcat nu erau pregătiţi cu modelele necesare a fi supuse testării la Institutul Naţional de Informatică, iar acest lucru a fost remediat abia în luna mai a anului trecut. Apoi, pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, din cauza numărului mare de solicitări, s-a blocat activitatea Institutului Naţional de Informatică, fiind nevoie de o suplimentare de personal pentru efectuarea verificărilor necesare. După acest moment, unităţile de service acreditate pentru fiscalizarea aparatelor de marcat nu deţineau tot personalul necesar.

Doru Dudaş a precizat: "Din aceste cauze, am intervenit legislativ pentru a rezolva dificultăţile procesului de digitalizare fiscală şi pentru a linişti tensiunile apărute din neimplementarea procedurii. Acum monitorizăm la zi tot ce se întîmplă în piaţă. Avem 463.000 aparate noi în piaţă, 365.000 de aparate fiscalizate şi 273.000 aparate instalate, în funcţiune la agenţii economici. Pe piaţă există 78 de modele de case de marcat, ce acoperă toate sectoarele economice. Estimăm că procesul de dotare - trebuie să avem între 700.000 şi 750.000 de aparate instalate - se va finaliza la mijlocul acestui an, iar conectarea lor la sistemul ANAF se va face în a doua parte a anului. Până atunci, informaţiile ce trebuie să ajungă zilnic la ANAF, vor ajunge lunar, pe baza declaraţiei inteligente, iar angajaţii instituţiei vor colecta şi vor aduce la zi toate datele trimise".

• Modificări ale legislaţiei fiscale pentru mediul de afaceri

În privinţa lipsei predictibilităţii legis­laţiei, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice le-a spus participanţilor la evenimetul organizat de PwC Româ­nia că 70% din propunerile mediului de afaceri din ţara noastră discutate anul trecut au fost preluate de Guvern în proiectele legislative de modificare a Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, dar au fost adăugate şi alte măsuri.

Doru Dudaş, director general în MFP, a menţionat: "Prima măsură este transferul activităţii de soluţionare a contestaţiilor de la ANAF la Ministerul Finanţelor, deoarece prin vechea procedură de soluţionare nu era conferită o suficientă independenţă a tratării demersului făcut de contribuabilul sancţionat de inspectorii fiscali.

A doua măsură se referă la restructurarea datoriilor fiscale istorice şi însănătoşirea financiară a societăţilor comerciale. Există prevederi în legea 31/1990 - cum ar fi activul net contabil în raport cu capitalul social - care nu sunt respectate de o parte semnificativă de societăţi comerciale şi de asociaţii care le compun. Prin acele măsuri vom duce la însănătoşirea agenţilor economici respectivi sau la ieşirea din scenă a celor care nu doresc să respecte legislaţia în vigoare. Ultima măsură prevede modificarea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, pentru realizarea echilibrării raportului dintre contribuabili şi administraţia financiară".

Modificări legislative vor avea loc şi la nivel european, aşa cum a precizat Istvan Jakab, consilier economic în cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene în ţara noastră. Priorităţile Comisiei de la Bruxelles pe partea fiscală sunt impozitarea economiei digitale, baza comună consolidată de impozitare şi regimul definitiv al TVA. În afară de acestea, conform lui Istvan Jakab, mai sunt în discuţie două dosare, dintre care unul se doreşte a fi finalizat în perioada în care ţara noastră deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Acesta priveşte paradisurile fiscale, mai precis alcătuirea unei liste negre a jurisdicţiilor respective, iar decizia ar urma să fie luată până la 1 iulie 2019. A doua măsură se referă la regândirea domeniului fiscal şi la o trecere progresivă la un vot cu majoritate calificată pe anumite ches­tiuni fiscale.